Fundaţia Tiflo

30/08/2026

New Post: Braille în limba română: diacritice, cifre și punctuație la tipar

Ce este specific codului Braille românesc, cm se scriu diacriticele și cifrele și ce fișier trebuie să trimiți pentru tipărire în Braille.

29/08/2026

New Post: Hartă tactilă: ce trebuie să conțină și unde se montează

24/08/2026

New Post: Navigarea din tastatură: cm verifici accesibilitatea unui site

Cele cinci criterii WCAG pentru navigarea din tastatură, cauzele obișnuite în cod și un protocol de testare de zece minute, fără instrumente speciale.

22/08/2026

New Post: Text alternativ pentru imagini: reguli, exemple și greșeli frecvente

Când scrii descrierea, când o lași goală și ce pui la un grafic. Reguli de text alternativ pentru imagini, cu exemple și greșelile care apar cel mai des.

20/08/2026

New Post: Cele mai frecvente probleme de accesibilitate pe site-uri (și cm le verifici singur)

18/08/2026

Când o companie începe să acorde atenție accesibilității web, una dintre primele soluții la care ajunge este un training WCAG pentru echipa de dezvoltare. Este o idee bună, dar nu garantează nimic prin ea însăși.

Există o diferență între a ști ce înseamnă un criteriu WCAG și a putea recunoaște și rezolva o problemă în codul pe care îl scrii în fiecare zi.

Am scris despre cele cinci lucruri care nu ar trebui să lipsească dintr-un training pentru dezvoltatori, despre ce întrebări merită să pui unui furnizor înainte să semnezi și despre ce rezultate poți aștepta realist după curs.

https://tiflo.ro/formare-accesibilitate-blog/training-wcag-dezvoltatori/

16/08/2026

Când o instituție începe să se gândească la accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de vedere, întrebarea vine aproape mereu în aceeași formă: „Ce documente trebuie să avem în Braille?”.

Problema e că nu există o listă pe care s-o iei de undeva și s-o bifezi. Legea stabilește obligații punctuale, în funcție de domeniu, iar restul ține de o decizie pe care instituția trebuie s-o ia singură.

Am scris despre ce prevede efectiv Ordinul ANPC 579/2024, ce se schimbă pentru transportul public, de ce un text în Braille ocupă mult mai mult spațiu decât originalul și de ce nu toate persoanele cu deficiențe de vedere folosesc Braille.

Și, mai ales, despre cele trei criterii după care poți decide ce merită tipărit: cine folosește documentul independent, cât timp rămâne valabil și dacă există deja o altă variantă accesibilă care funcționează.

https://tiflo.ro/braille/documente-braille-institutii/

15/08/2026

O instituție publică publică declarația de accesibilitate, o bifează și crede că a rezolvat tot. În realitate, OUG 112/2018 cere mult mai mult: reguli clare la achiziția unui site nou, monitorizare activă din partea ADR chiar și fără nicio sesizare, o procedură de sancționare cu pași obligatorii înainte de amendă, și un calendar de aplicare care, pentru majoritatea instituțiilor, e activ de ani buni.
Am adunat cinci neînțelegeri reale, întâlnite în practică, și am explicat pe scurt ce spune legea despre fiecare — de la cine răspunde când site-ul l-a construit un furnizor extern, până la ce se întâmplă concret când ADR găsește o problemă.
https://tiflo.ro/legislatie/oug-112-2018/

13/08/2026

Ai primit o ofertă pentru un site nou sau pentru refacerea celui vechi, și în ea apare o linie: „accesibilitate WCAG". Primul instinct, pentru multă lume, e s-o scoată — sună a cost în plus, pentru un public restrâns.
De fapt, comparația corectă nu e „cu accesibilitate" versus „fără", ci „construit corect din prima" versus „reparat mai târziu". Iar al doilea drum costă, aproape întotdeauna, mai mult — o confirmă chiar World Wide Web Consortium (W3C), organizația care a scris standardul WCAG.
Am scris un ghid despre ce ține, de fapt, prețul unui site accesibil, și de ce factura crește dacă accesibilitatea vine ca adaos, nu ca decizie de la început.
https://tiflo.ro/dezvoltare-web-blog/cost-site-accesibil/

12/08/2026

O firmă tocmai a angajat un operator de suport clienți care nu vede — una dintre meseriile recomandate constant, în ultimii ani, pentru persoane cu deficiențe de vedere. Interviul a mers bine, contractul e semnat, și urmează întrebarea la care puțini angajatori din România au deja un răspuns: ce se schimbă, mai exact, la locul de muncă?
Legea 448/2006 obligă orice angajator, indiferent de mărimea firmei, să facă „adaptarea rezonabilă" a locului de muncă pentru un angajat cu handicap. În practică, înseamnă câteva schimbări clare: tehnologie potrivită (cititor de ecran, documente în format accesibil), o organizare puțin mai flexibilă a muncii și, de multe ori, un cost mult mai mic decât își imaginează cineva care n-a trecut niciodată prin situația asta, mai ales că statul oferă deduceri fiscale și o subvenție lunară de 2.250 de lei.
Am scris un ghid practic despre ce înseamnă, concret, toate astea pentru un angajat nevăzător.
https://tiflo.ro/tehnologii-asistive-blog/loc-de-munca-nevazatori/