Dr. Cristian Blăjuț

Dr. Cristian Blăjuț Medic Primar Chirurgie Generala, Fellow of the American College of Surgeons, Fellow of the European Board of Surgery - Coloproctology

Arii de interes:
- Chirurgie minim-invaziva colorectala (cancer rectal, cancer de colon, metastaze hepatice)
- Chirurgie minim-invaziva laparoscopica a glandelor suprarenale
- Chirurgie minim-invaziva a defectelor parietale abdominale (hernii si eventratii)
- Chirurgie oncologica digestiva

„Domnu' doctor, dar mi-a zis cineva că de la fiere mi se trage tot."Așa a intrat săptămâna trecută în cabinet o doamnă d...
15/05/2026

„Domnu' doctor, dar mi-a zis cineva că de la fiere mi se trage tot."

Așa a intrat săptămâna trecută în cabinet o doamnă de 42 de ani. Frumos îmbrăcată, ecograful sub braț, ochii pe telefon, deja convinsă că știe ce are.

Avea într-adevăr calculi biliari. Trei, frumușei, descoperiți la o ecografie de rutină. Și cu siguranță îi puteam scoate.

Doar că, în timp ce o examinam, am întrebat-o ceva ba**l: „Și scaunul cm e?". A ezitat. „Păi… s-a mai schimbat în ultimele luni. Dar e de la stres, normal."

Stresul, dragii mei. Marele alibi al românului care nu vrea să se ducă la doctor.

I-am cerut un set de a**lize și o colonoscopie înainte de operație. S-a uitat la mine ca și cm aș fi cerut un test ADN: „Da' ce treabă are colonul cu fierea?".

Niciuna. Și exact asta era problema.

Pentru că în meseria mea există un fenomen pe care îl văd săptămânal. Îi spun „mirajul primului diagnostic". Apare un simptom, găsim un vinovat plauzibil (calculi, hernie, hemoroizi), și de aici încolo nimeni nu mai caută nimic. Nici pacientul, pentru că s-a liniștit. Nici uneori medicul, pentru că pare logic.

Doar că în spatele primului vinovat se ascunde uneori al doilea. Și al doilea e cel periculos.

Am avut acum doi ani un pacient de 40 de ani, venit pentru o hernie inghinală. Ba**l. Doar că la consultație am simțit ceva la tușeu re**al care nu trebuia să fie acolo. Cancer re**al stadiu II. Detectat din întâmplare, pentru că omul venise pentru altceva.

Hernia mai aștepta o lună. Cancerul, nu.

Doamna cu calculi a făcut colonoscopia. Polip de 2 cm, displazie de grad înalt, scos la timp, înainte să devină ce v-am descris mai sus. A plecat acasă cu fierea operată și cu colonul curat.

Și acum, partea importantă pentru voi:

Dacă aveți peste 45 de ani și urmează să vă operați de orice (calculi, hernie, varice, orice), nu vă fie rușine să cereți medicului un check-up complet. Analize, ecografie abdominală, colonoscopie dacă nu ați făcut una recent.

Nu pentru că vă suspectează cineva de ceva. Ci pentru că e momentul perfect să mai bifați un control pe care, sincer, oricum îl tot amânați.

Dr. Google poate să vă liniștească. Mie îmi place să vă și verific.

Aveți grijă de voi.

05/05/2026

Daca ai peste 45 de ani și nu ți-ai făcut încă o colonoscopie, e momentul.

4 mituri pe care le aud des la consultații.

1 din 3 pacienți cu boala Crohn ajunge să aibă o operație în primii 10 ani de la diagnostic.E un număr care sperie. Dar ...
02/05/2026

1 din 3 pacienți cu boala Crohn ajunge să aibă o operație în primii 10 ani de la diagnostic.
E un număr care sperie. Dar înseamnă altceva decât crezi.
Operația în Crohn nu e un eșec al tratamentului. E o parte din tratament — atunci când inflamația cronică creează complicații pe care medicamentele singure nu le pot rezolva: stricturi (porțiuni de intestin îngustate), fistule, abcese, perforații.
Pe scurt: medicamentele controlează inflamația. Operația rezolvă consecințele structurale când acestea apar.
Câteva lucruri pe care e bine să le știi dacă ai Crohn (sau cineva apropiat):
▸ Operația nu vindecă boala - dar poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții
▸ Cu tratament medical continuat post-op, riscul de recidivă în zona operată scade
▸ Tehnicile moderne (laparoscopie, anastomoză Kono-S) reduc recidiva la nivelul suturii
Întreabă-mă orice despre operația pentru boala Crohn în comentarii sau pe DM. Sunt subiecte la care pacienții au cele mai multe frici și cele mai puține răspunsuri clare.
**ala

3 din 4 adulți vor avea hemoroizi simptomatici la un moment dat în viață.E o problemă comună. Dar despre care, în Români...
01/05/2026

3 din 4 adulți vor avea hemoroizi simptomatici la un moment dat în viață.
E o problemă comună. Dar despre care, în România, nu vorbim suficient. Pacienții așteaptă, în medie, 5 ani între primele simptome și prima consultație. Asta înseamnă un tratament mai complicat și o recuperare mai lungă.

Iată ce e bine să știi:
▸ Sângerarea după scaun NU înseamnă mereu hemoroizi. La pacienții peste 50 de ani sau cu istoric familial de cancer colore**al, evaluarea proctologică nu este opțională.
▸ Crema de la farmacie ameliorează simptomele, dar nu rezolvă cauza. Tratamentul depinde de gradul hemoroizilor: de la modificări ale dietei (gradul 1) până la intervenție chirurgicală (gradul 4).
▸ Doar 10–15% dintre pacienți ajung la operație. Restul răspunde la dietă cu fibre, hidratare suficientă și proceduri minim-invazive în cabinet (ligatură elastică, scleroterapie).

Dacă ai sângerare repetată, durere persistentă sau senzație de prolaps, programează o evaluare. Tratamentul precoce e mai simplu, mai puțin dureros, și mai eficient.

Întreabă-mă orice în comentarii sau pe DM.

**la **ala

Fistula peria**lă: de ce nu se vindecă singură și când ai nevoie de chirurgO fistulă peria**lă este un mic ca**l care se...
29/04/2026

Fistula peria**lă: de ce nu se vindecă singură și când ai nevoie de chirurg

O fistulă peria**lă este un mic ca**l care se formează între interiorul ca**lului a**l și pielea din jurul a**sului. De multe ori apare după un abces peria**l, adică după o infecție cu puroi în această zonă. Abcesul se poate sparge sau poate fi drenat, durerea se poate reduce, iar tu poți avea impresia că problema s-a rezolvat. Uneori însă rămâne acest ca**l prin care continuă să se scurgă secreții. Așa apare fistula.

Motivul pentru care fistula peria**lă nu se vindecă de obicei singură este simplu: ca**lul rămâne deschis între piele și interiorul a**sului. Prin el pot trece secreții, bacterii și uneori materii fecale. Zona se irită, se infectează repetat și poate apărea din nou durere, umflătură sau puroi. Semnele frecvente sunt secreția lângă a**s, pata pe lenjerie, mâncărimea, durerea la șezut sau la scaun și episoadele care revin în același loc.

Cremele, antibioticele sau băile locale pot calma temporar simptomele, dar de obicei nu închid ca**lul fistulos. Tratamentul depinde de traseul fistulei și de cât de aproape trece de mușchii care controlează scaunul. Tocmai de aceea este important consultul la un chirurg cu experiență în bolile colonului, rectului și a**sului. Scopul tratamentului este să vindece fistula și să protejeze continența, adică să păstreze controlul normal al scaunului și gazelor.

Unele fistule sunt simple și pot fi tratate printr-o intervenție numită fistulotomie. Altele sunt mai profunde, ramificate sau trec printr-o parte mai mare din mușchiul sfincter. În aceste cazuri, chirurgul poate recomanda alte metode, cm ar fi setonul, procedura LIFT sau lamboul de avansare. Alegerea nu se face după preferință, ci după anatomia fistulei. Uneori este nevoie de examinare sub anestezie sau de RMN pelvin ca medicul să vadă traseul complet.

Dacă ai boala Crohn, situația trebuie privită diferit. Fistulele peria**le pot fi legate de inflamația intestinală, iar tratamentul se face de obicei în echipă, cu gastroenterolog și chirurg colore**al. În unele cazuri este nevoie de medicamente biologice, drenaj corect al infecției și seton pentru controlul secrețiilor. Operarea fără controlul inflamației poate crește riscul de recidivă sau vindecare dificilă.

Ar trebui să mergi la medic dacă observi o umflătură dureroasă lângă a**s, puroi, sânge, secreții care pătează lenjeria, febră sau durere care se repetă în același loc. Nu este o problemă rușinoasă și nu trebuie amânată. Cu cât medicul vede mai devreme fistula, cu atât poate alege mai corect tratamentul.

Acest text nu înlocuiește un consult medical. Dacă ai simptome de acest tip, discută cu medicul tău curant sau cu un chirurg colore**al. Fistula peria**lă este tratabilă, dar are nevoie de diagnostic corect și de un plan adaptat cazului tău.

28/04/2026

🍽️ Pregătirea nutrițională preoperatorie contează mai mult decât crezi.

✔️ Proteine: 1,2-1,5 g/kg/zi
✔️ Corectează deficitele (Fe, D, B12, C, Zn)
✔️ Imunonutriție 5-7 zile înainte (chirurgie majoră)
✔️ Lichide clare până cu 2h înainte — fără post prelungit!

O nutriție corectă = mai puține complicații, recuperare mai rapidă. 💪

📌 Discută cu chirurgul tău pentru recomandări personalizate.



Imunonutritie SanatateRomania PacientInformat

"Am auzit «cancer de rect» și am plecat acasă cu niște cuvinte care nu-mi mai încăpeau în cap."Așa îmi spunea un pacient...
18/04/2026

"Am auzit «cancer de rect» și am plecat acasă cu niște cuvinte care nu-mi mai încăpeau în cap."

Așa îmi spunea un pacient, de curând. Și m-am gândit: câți oameni pleacă de la medic, în România, cu aceleași gânduri? Câți caută apoi, noaptea, pe telefon, răspunsuri, și găsesc fie pagini prea tehnice, fie forumuri cu povești care îi sperie și mai tare?

Fac operații pentru cancer de rect de ani de zile. Dar am învățat că operația e doar o parte din drum. Partea de dinainte, în care trebuie să înțelegi ce ai, ce urmează, ce întrebări să pui medicului, e la fel de importantă. Uneori, mai importantă.

De asta am construit https://cancerderect.ro 🎗️

Un loc unde:
→ afli, în cuvinte simple, ce înseamnă cancerul de rect
→ înțelegi etapele: de la diagnostic, la operație, la recuperare
→ găsești răspunsuri la întrebările pe care, poate, nu ai apucat să le pui în cabinet

Nu înlocuiește consultația. Dar poate face ca, atunci când intri pe ușa medicului, să nu mai fii singur cu niște cuvinte prea mari.

Dacă cunoști pe cineva care trece prin asta — sau pe cineva care vrea să fie pregătit, pentru el sau pentru cei dragi — distribuie. Uneori informația corectă, la momentul potrivit, schimbă tot drumul.

17/03/2026

Dragi colegi,

Școala ARCE continuă seria de webinarii educaționale cu o nouă întâlnire dedicată uneia dintre cele mai importante provocări din chirurgia generală : cancerul de colon.

📅 Marți, 24 martie 2026 | ora 19:00 | online

De la anatomia chirurgicală aplicată și interpretarea imagistică CT, până la tehnica pas cu pas a colectomiei drepte și stângi, vom îmbină rigoarea academică cu relevanța practică imediată.

Agenda webinarului:
• Anatomia aplicată a colonului în chirurgia cancerului de colon
• Aspecte CT relevante pentru chirurgi : ce să urmărim înainte de operație
• Colectomia dreaptă pentru cancer: step by step
• Colectomia stângă pentru cancer : step by step
• Cazuri clinice comentate: cancer de colon drept și stâng
• Discuții interactive cu speakerii și participanții

Moderatori: Dr. Victor Tomulescu | Ș.L. Dr. Dragoș Scripcariu

Speakeri:
•Dr. Cristi Blajut- Spitalul Militar Central, București
•Dr. Alexandra Babic- Clinica Medicală III, Cluj-Napoca
•Conf. Dr. Vasile Bintințan - Clinica Chirurgie I, Cluj-Napoca
•Conf.Dr. Florin Grama- Spitalul Colțea, București

Webinarul se adresează chirurgilor din toate centrele, indiferent de nivelul de experiență, pentru că standardizarea și educația continuă sunt valorile pe care Școala ARCE le pune în centrul fiecărei întâlniri.

Participare gratuită | Înscriere: https://us06web.zoom.us/webinar/register/WN__w-_wEdQSHyL05zU2lhCBg
(pe Instagram îl găsiți în bio)

Risc crescut în familie: cm procedezi dacă o rudă are cancer de colonDacă ai o rudă cu cancer de colon sau rect, riscul...
17/12/2025

Risc crescut în familie: cm procedezi dacă o rudă are cancer de colon

Dacă ai o rudă cu cancer de colon sau rect, riscul tău personal crește. Ce poți face concret depinde de gradul de rudenie, vârsta la care a fost diagnosticată și de tipul leziunii. Ținta este să începi screeningul mai devreme și să alegi metoda cu cea mai mare șansă să prevină boala: colonoscopia.

Notează vârsta la diagnostic a rudei, ce segment a fost afectat și, dacă există, rezultatul anatomopatologic al polipilor sau al tumorii. O rudă de gradul întâi înseamnă părinte, frate sau copil. O rudă de gradul doi înseamnă bunic, mătușă, unchi sau nepot. Aceste detalii stabilesc planul.

Dacă părintele, fratele sau copilul tău a avut cancer de colon sau un polip „avansat” (cu displazie) înainte de 60 de ani, sau dacă ai două rude de gradul întâi cu astfel de diagnostice la orice vârstă, începi colonoscopia mai devreme: la 40 de ani sau cu 10 ani înaintea vârstei la care a fost diagnosticată cea mai tânără rudă, oricare vine mai devreme. Repeti de obicei la 5 ani, dacă rezultatul este normal și nu apar alți factori de risc. Dacă ai o singură rudă de gradul întâi diagnosticată la 60 de ani sau peste, începi la 40 de ani și apoi urmezi un ritm apropiat de cel al populației cu risc mediu, în general la 10 ani, în funcție de ce găsește colonoscopia.

Dacă ai doar rude de gradul doi sau trei cu cancer colore**al, riscul tău se apropie de cel mediu. În această situație, de regulă pornești screeningul la 45 de ani și alegi metoda împreună cu medicul. FIT anual sau testele combinate ADN+sânge ocult sunt opțiuni de triere, dar colonoscopia rămâne metoda care vede tot colonul și poate scoate polipi în aceeași ședință.

Nu toți polipii sunt la fel. Când în familie au existat adenoame cu displazie de grad înalt, polipi de 10 mm sau mai mari, sau polipi serrati mari, mesajul este același cu cel pentru cancer: începi mai devreme și urmezi colonoscopia la intervale mai scurte. Dacă unei rude i s-au găsit peste 10 adenoame la o singură colonoscopie sau dacă mai mulți membri ai familiei au avut polipi numeroși, discută despre posibilitatea unui sindrom de polipoză și despre trimiterea la un specilist în genetică medicală.

Există și sindroame ereditare care cer reguli speciale. Suspiciunea crește când cancerul apare sub 50 de ani, când există combinații tipice în familie (de exemplu, cancer colore**al și endometrial la rude apropiate), când apar tumori pe ambele părți ale colonului sau când numărul polipilor este mare. În aceste situații, consilierea genetică clarifică riscul și stabilește un plan precis de supraveghere pentru tine și pentru cei apropiați. Testarea genetică se face informat, cu acordul tău, și are consecințe utile pentru întreaga familie.

Dacă ești deja la risc crescut, adică daca ai deja boală inflamatorie intestinală, planul de supraveghere are alte reguli față de istoricul familial simplu. Spune medicului tot istoricul și cere un program scris de urmărire, ca să nu ratezi controalele.

Pregătește consultația cu datele esențiale: cine este ruda afectată, la ce vârstă a fost diagnosticată, ce tratament a primit și ce a arătat anatomia patologică. Adu rapoartele dacă le poți obține. Cu aceste informații, medicul îți va propune când să începi, ce metodă să folosești și la ce interval să revii, adaptat la situația ta.

Stilul de viață nu înlocuiește screeningul, dar îl completează. Menține o greutate sănătoasă, fii activ, limitează alcoolul, oprește fumatul și redu carnea procesată. Aceste măsuri scad riscul, inclusiv dacă ai antecedente familiale.

Dacă ai simptome de alarmă, precum sânge în scaun, anemie cu deficit de fier, schimbarea tranzitului, durere abdominală nouă sau scădere în greutate neexplicată, nu aștepta programarea de rutină. Mergi direct la medic pentru evaluare și colonoscopie.

Planul corect îți aduce liniște și protecție reală. Discută deschis cu medicul de familie sau cu gastroenterologul, stabilește vârsta de începere potrivită pentru tine, alege colonoscopia ca metodă principală și respectă intervalele de urmărire. Așa folosești în favoarea ta informația pe care ți-o dă istoricul familial.

Polipii de colon: ce înseamnă, de ce apar și când devin periculoșiPolipii de colon sunt excrescențe ale mucoasei colonul...
15/12/2025

Polipii de colon: ce înseamnă, de ce apar și când devin periculoși

Polipii de colon sunt excrescențe ale mucoasei colonului. Majoritatea sunt mici și nu dau simptome. Îi descoperi de obicei întâmplător, la colonoscopie. Unele tipuri pot deveni canceroși. De aceea, depistarea și îndepărtarea lor la timp contează.

Nu toți polipii au același comportament. Adenoamele și polipii serrati sunt cei care pot evolua spre cancer. Polipii hiperplastici mici, mai ales în partea stângă a colonului, au risc scăzut. Riscul unui polip depinde de tipul microscopic, de mărime și de numărul lor. Un polip de 2–3 mm are șanse foarte mici să fie periculos. Un polip de 10 mm sau mai mare, unul cu displazie la anatomie patologică sau mai mulți polipi găsiți la aceeași colonoscopie ridică mult șansele.

De ce apar. Vârsta este factorul principal. După 45–50 de ani, șansa de a avea polipi crește vizibil. Contează și istoricul familial. Dacă o rudă de gradul întâi a avut polipi avansați sau cancer de colon, riscul tău este mai mare și screeningul începe mai devreme. Boli precum colita ulcerativă extinsă sau boala Crohn colonică, vechi de peste opt–zece ani, cresc și ele riscul. Fumatul, consumul frecvent de alcool, dieta bogată în carne procesată și excesul ponderal se asociază cu polipi și cancer colore**al. Activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase și o alimentație bogată în legume, fructe și fibre ajută la reducerea riscului.

Cum se manifestă. De cele mai multe ori, nu simți nimic. Când apar semne, acestea pot fi sângele în scaun, scaune mai închise la culoare, mucus, schimbări persistente ale tranzitului sau anemie prin lipsă de fier, observată la a**lize. Oricare dintre aceste semne justifică discuția cu medicul și trimiterea la colonoscopie.

Când devin periculoși. Vorbim despre polipi „avansați” atunci când au 10 mm sau mai mult, când conțin displazie de grad înalt sau când țesutul are un aspect microscopic cu risc crescut. Polipii serrati mari, mai ales în jumătatea dreaptă a colonului, au și ei un potențial mai mare de transformare. Transformarea unui polip cu risc în cancer durează de obicei ani, în medie șapte–zece. Acest interval îți oferă o fereastră reală în care îi poți depista și scoate înainte să devină o problemă.

Cum îi depistezi. Colonoscopia vede întregul colon și permite îndepărtarea polipilor pe loc. Testele de scaun pentru sânge ocult sau pentru ADN din scaun sunt utile ca triere. Dacă ies pozitive, urmează oricum colonoscopia. Pentru persoanele cu risc mediu, screeningul începe la 45 de ani, chiar dacă nu ai simptome. Dacă ai risc crescut, momentul începerii și ritmul se stabilesc individual.

Ce înseamnă îndepărtarea. Majoritatea polipilor se scot endoscopic, în siguranță, cu ansa „rece” sau „caldă”, în funcție de mărime și formă. Leziunile mai mari se rezolvă cu tehnici avansate, în centre cu experiență. Țesutul se trimite la anatomie patologică, iar rezultatul decide intervalul de urmărire. Complicațiile serioase sunt rare. Sângerarea semnificativă după polipectomie apare la câteva cazuri dintr-o mie și de obicei se rezolvă endoscopic. Perforația este și mai rară. Primești semne clare de alarmă pentru acasă și un număr de contact.

Ce urmează după. Dacă nu s-au găsit polipi, la risc mediu de obicei revii la zece ani. Dacă ai avut unul sau doi polipi mici cu risc scăzut, intervalul poate fi mai lung, stabilit de medic. Dacă ai avut polipi mai mari, multipli sau cu displazie, controlul se face mai devreme, în jur de trei ani. Când numărul polipilor trece de zece într-o singură colonoscopie, medicul îți poate recomanda o evaluare genetică.

Ce poți face tu. Programează screeningul la vârsta potrivită pentru tine. Adu la consultație istoricul familial clar, inclusiv vârsta la care rudele au fost diagnosticate. Menține o greutate sănătoasă, oprește fumatul, limitează alcoolul și redu carnea procesată. Dacă ai anemie cu deficit de fier sau sânge în scaun, nu amâna evaluarea. Nu lua aspirină „pentru prevenție” fără să discuți cu medicul; indicația se pune individual, în special pe criterii cardiovasculare.

Dacă ești în tratament pentru boală inflamatorie intestinală, întreabă despre programul special de supraveghere endoscopică. Colonul inflamat cronic are alte reguli de urmărire, iar biopsiile dirijate sunt parte din controlul de rutină.

Mesajul central este simplu. Polipii sunt frecvenți și, de multe ori, tăcuți. Îi descoperi la timp prin screening și îi scoți înainte să se transforme. Discută cu medicul tău despre vârsta de începere, despre intervalele potrivite pentru tine și despre pașii de urmat după fiecare rezultat.

Address

Bucharest

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Cristian Blăjuț posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share