Silvia Cojanu - Psihoterapeut

24/02/2026

Fiecare formă de terapie are valoarea ei.
Ce este minunat la Terapia Cognitiv-Comportamentala (CBT), este combinația dintre știință, structură și aplicabilitate practică.
Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT):

1. Este bazată pe dovezi științifice
CBT este una dintre cele mai studiate forme de psihoterapie. Are eficiență demonstrată pentru anxietate, depresie, atacuri de panică, fobii, tulburarea obsesiv-compulsivă și multe altele.
Pentru mulți oameni, această validare științifică oferă siguranță și încredere.

2. Este structurată și clară
Are obiective concrete, pași clari și tehnici aplicabile imediat. Nu rămâi doar la „a vorbi despre probleme”, ci înveți ce să faci diferit. Procesul terapeutic oferă instrumente practice, astfel încât pleci din terapie cu „unelte” pe care le poți folosi toată viața.

3. Este orientată spre prezent și construiește soluții la problemele prezentului. Fără a ignora trecutul, focusul este pe:
• ce se întâmplă acum
• ce menține problema
• ce poți schimba concret

4. Încurajează autonomia
Un obiectiv important în CBT este ca tu să devii propriul tău „terapeut”, astfel încât să nu depinzi pe termen lung de terapie.

01/08/2025

O carte frumoasa, “umana”, scrisa cu empatie, blandete si sensibilitate despre oameni si temerile lor: temeri despre bani si esecuri, temeri in si despre relatii, temeri despre rolul de parinte si despre sensul vietii in general.
O carte despre singuratate, despre frica de a fi cu celalalt si distanta pe care o punem intre noi, dar mai ales despre nevoia de lasa scutul jos si a ne vindeca prin prezenta, intelegerea si compasiunea celuilalt.
O carte scrisa cu umor, pentru ca, uneori, sa radem de fricile noastre este singura arma pentru a le depasi.
Si, pana la urma, o carte complexa, care nu poate fi rezumata in cateva cuvinte, ci merita savurata pe indelete, in vacanta.

, , ,

13/06/2025

Se estimează că până la 40% din cazurile de demență ar putea fi prevenite, prin acțiuni asupra a 12 factori de risc identificați.
1. Obținerea unui nivel cât mai înalt de educație - Formarea unui „rezervor cognitiv”, prin efecte educaționale pozitive, în prima parte a vieții, scade riscul de demență,
2. Tratarea afecțiunilor auditive - Hipoacuzia se asociază cu izolare socială și suprasolicitarea creierului,
3. Tratarea hipertensiunii arteriale – menținerea sub pragul de 130 mmHg,
4. Prevenirea și tratarea obezității - Excesul de greutate, în special obezitatea abdominală, este asociat cu inflamație, diabet și boli cardiovasculare, toate având efecte negative la nivel cerebral,
5. Evitarea consumului excesiv de alcool - Peste 21 unități/săptămână (aprox. 2,5 litri de vin) afectează structura cerebrală,
6. Evitarea leziunilor cerebrale traumatice,
7. Evitarea fumatului - Toxinele din tutun dăunează creierului și vaselor sanguine,
8. Prevenirea și tratarea diabetului - Diabetul de tip 2 este asociat cu afectarea funcției cognitive,
9. Tratarea depresiei – depresia poate accelera declinul cognitiv și reduce activarea mentală,
10. Menținerea activității fizice - Lipsa mișcării afectează sănătatea cardiovasculară și cerebrală,
11. Evitarea izolării sociale - Lipsa conexiunilor umane contribuie la deteriorare cognitivă,
12. Reducerea expunerii la aer poluat - Expunerea la particule fine și poluanți atmosferici poate afecta sistemul nervos central și accelera procesele neurodegenerative.

Sursa: Dementia prevention, intervention, and care: 2020 report of the Lancet Commission, Livingston, Gill et al. The Lancet, Volume 396, Issue 10248, 413 - 446

05/05/2025

Te simți mereu obosit, lipsit de energie sau iritabil? Poate tot ce îți lipsește este un somn de calitate!

Somnul nu este doar odihnă fizică – este un proces vital pentru echilibrul nostru emoțional și psihologic. 😴
Iată câteva beneficii ale unui somn bun:
✅ Îmbunătățește starea de spirit și reduce stresul
✅ Crește puterea de concentrare și memoria
✅ Întărește sistemul imunitar
✅ Ajută la menținerea greutății corporale
✅ Contribuie la refacerea și repararea organismului
✅ Reduce riscul apariției unor boli cronice

7–9 ore de somn pe noapte nu sunt un moft, ci o necesitate pentru o minte clară și un corp sănătos.
Dacă ai dificultăți legate de somn sau simți că odihna nu mai e suficientă, psihoterapia te poate ajuta.

05/05/2025

https://www.psychologytoday.com/us/blog/maximizing-relationships-and-happiness-in-life/202505/the-psychology-of-green

Nature heals more than stress — it boosts focus, empathy, and connection. Discover why protecting green spaces is the ultimate form of self-care.

15/04/2025

https://www.psychologytoday.com/us/articles/200311/how-get-great-sleep #:~:text=Experts%20generally%20apply%20the%20%2230,you%20down%20during%20the%20day

For many of us, bedtime can be a torment. Ironically, when it comes to sleep, we're our own worst enemy. Our efforts to get some rest often turn one fitful night into full-blown insomnia.

13/03/2025

Există persoane convinse că psihoterapia nu ajută la nimic, fie că au încercat sau nu să meargă vreodată la un psiholog.
Așteptările nerealiste sunt cele care duc, de multe ori, la eșec în terapie.
Unele persoane consideră că pot veni la terapie o singură dată, sau, eventual, de câteva ori, și asta ar trebui să fie suficient pentru a își rezolva probleme, uneori cu rădăcini foarte vechi, de mare complexitate și cu mare încărcătură emoțională. Așa cum, de la un tratament medicamentos nu te aștepți să fii vindecat cu doar o singura pastilă, la fel și terapia psihologică are nevoie de ”mai multe doze” pentru a își face simțite efectele.
Existența unei relații terapeutice funcționale și constructive este un element crucial pentru ca o psihoterapie să dea roade. Persoana care vine la terapie are nevoie să se simtă confortabil și în siguranță cu terapeutul său. Este nevoie de autenticitate, respect, empatie, deschidere și încredere, pentru o relație care să fie benefica procesului terapeutic. Iar asta se construiește treptat între cei doi, astfel încât persoana să poată să își exprime gânduri și emoții intime și inconfortabile, fără să se simtă judecată, ci acceptată, înțeleasă și susținută. În lipsa unei relații terapeutice susținătoare, problemele de profunzime nu vor fi abordate și dezvăluite.
Și nu în ultimul rând, psihoterapia necesită o implicare activă din partea clientului, nu este doar un efort care poate fi făcut unilateral, de către terapeut. Psihoterapia poate fi considerată un proces de învățare, deoarece, în cadrul acesteia, persoana dobândește noi abilități, perspective și înțelegere despre sine și despre modul în care interacționează cu lumea. Dacă nu este motivată să participe activ sau nu este dispusă să facă efortul și să suporte disconfortul schimbărilor în deprinderi și obișnuințe, terapia poate să nu dea rezultate semnificative.

17/02/2025

O carte care poate fi de ajutor părinților prinși în războiul zilnic și frustrant al stabilirii limitelor sănătoase pentru consumul de tehnologie digitală al copiilor și adolescenților lor. Argumentele științifice prezentate aici, confirmă clar ceea ce părinții intuiesc deja: consumul abuziv de tehnologie digitală și expunerea constantă la rețelele sociale, au efecte negative asupra sănătății mintale ale celor mici.
Autorii argumentează, pe baza datelor statistice, că, în special din momentul în care smartphone-urile au devenit omniprezente (începând cu 2012), s-au înregistrat creșteri alarmante ale problemelor de sănătate mintală la copii și adolescenți.
Părinții sunt lăsați astăzi să găsească soluțiile pentru a își proteja copiii de această supraexpunere, în ciuda presiunilor de grup, a ușurinței accesului și a conținutului foarte tentant și captivant pentru tineri.
Ce pot face părinții?
1. Să fie fermi în stabilirea unor limite clare privind timpul de ecran;
2. Să își propună să limiteze utilizarea ecranelor înainte de culcare, pentru a evita efectele negative asupra somnului;
3. Să încurajeze participarea copiilor la activități care nu implică tehnologia, cm ar fi sportul, lecturile, jocurile de exterior sau interacțiunile față în față cu prietenii, esențiale pentru dezvoltarea abilităților sociale și pentru sănătatea mentală;
4. Să stabilească pentru copiii lor „zile de detox digital”, în care aceștia să se deconecteze complet de la tehnologie, pentru a-și recăpăta echilibrul mental și pentru a-și dezvolta alte interese în afara lumii online;
5. Să fie modele pentru utilizarea responsabilă a tehnologiei, pentru că, atunci când copiii văd comportamente echilibrate în viața celor din jurul lor, sunt mai predispuși să adopte aceleași obiceiuri;
6. Să stabilească momente în care toți membrii casei să se deconecteze de la tehnologie (ex: în timpul cinei sau la sfârșitul zilei), pentru a focusa atenția asupra relațiilor interumane nemijlocite din familie;
7. Să le explice copiilor despre riscurile și capcanele rețelelor sociale, cm ar fi compararea constantă cu alții și dependența de validare externă (like-uri, comentarii) și consecințele acestor comportamente asupra sănătății mentale.
Cartea încearcă să propună soluții părinților care se întreabă cm pot să găsească echilibrul într-o lume digitalizată, pentru protejarea bunăstării emoționale a copiilor lor.

12/02/2025

https://www.psychologytoday.com/intl/blog/between-cultures/202502/5-positive-psychology-findings-for-a-happier-life

Positive psychology research can help us lead better lives. Here are examples from studies on post-traumatic growth, resilience, and self-compassion.

09/02/2025

Ajuta gandirea pozitiva in lupta cu boala?

Cuvantul ,,cancer” trezeste reactii puternice in fiecare dintre noi. Am fost invatati sa il asociem cu ideea de durere si cu un final inevitabil. Provocarile pe care acest diagnostic le arunca in calea celor care il primesc si al familiilor lor, par uneori ca nu pot fi depasite.