12/08/2026
Dar viața nu curge și fără să avem o practică personală?
Ba da. Viața curge oricum. Ne bucurăm când lucrurile merg bine, ne descurcăm cm putem când vin cele grele, facem planuri, le schimbăm și mergem mai departe.
Până când vine câte un moment care ne pune serios pe gânduri.
La mine a venit cu 16 ani în urmă. Viața mă pusese destul de serios la pământ și eram în punctul acela în care mă întrebam: bun, și de aici ce fac?
Și, cumva, „Mulțumesc” și-a făcut drum către mine. Nu dintr-odată. A tot apărut în calea mea până când, după ceva rezistență din partea mea, i-am făcut loc. Și a rămas.
De atunci viața a curs mai departe. Cu de toate. M-a bucurat, m-a zdruncinat, mi-a schimbat planurile și mi-a dat suficiente ocazii să văd ce fac atunci când lucrurile ies altfel decât aș vrea eu.
Iar „Mulțumesc” a rămas prin toate. Uneori spus ușor, alteori printre dinți. Cu timpul, am început să mă prind mai repede când mintea mea e din nou la butoane, să dau drumul mai ușor și să las mai mult loc încrederii.
Aici este pentru mine valoarea Ho’oponopono®: în felul în care a schimbat, puțin câte puțin, felul în care trec prin ceea ce vine.
Și tot de aici a venit dorința de a organiza seminarul susținut de Mabel Katz în București, în decembrie. Din valoarea pe care am trăit-o în toți acești ani și din dorința de a o da mai departe.
Mulțumesc.
