Dr. Radu Gheorghiu

Dr. Radu Gheorghiu Medic specialist pneumologie pediatrică | Explorări funcționale respiratorii pentru copii

14/08/2026

🏃 𝐏𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥 𝐜𝐮 𝐚𝐬𝐭𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐚̆ 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭? 𝐃𝐚. Obiectivul tratamentului este, de fapt, ca astmul să nu îi limiteze activitatea fizică.

📌 O precizare importantă: ceea ce numim frecvent „astm indus de efort” este mai corect denumit bronhoconstricție indusă de efort. Efortul fizic nu „produce” astmul. La unele persoane, însă, poate declanșa o îngustare temporară a bronhiilor, inclusiv la persoane care nu au un diagnostic cunoscut de astm.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆?

În timpul alergării sau al unui sport intens respirăm mult mai repede și mai profund. Prin căile respiratorii trece într-un timp scurt o cantitate mare de aer, iar acesta trebuie încălzit și umidificat. Dacă aerul este mai ales rece și uscat, suprafața căilor respiratorii pierde apă. Se modifică astfel mediul local din bronhii și sunt eliberați mediatori care favorizează contracția musculaturii bronșice. Rezultatul: bronhiile se îngustează temporar și respirația devine mai dificilă.

Aerul foarte rece și uscat, poluarea și, la persoanele sensibilizate, expunerea importantă la alergeni pot accentua acest răspuns.

🔎 𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚?
Pot apărea:
• tuse;
• respirație șuierătoare (wheezing);
• lipsă de aer;
• senzație de strângere sau presiune în piept.

Simptomele pot apărea în timpul efortului sau la scurt timp după acesta. Important însă: simptomele singure nu pot confirma diagnosticul. Ghidurile subliniază că bronhoconstricția indusă de efort se diagnostichează prin modificarea obiectivă a funcției pulmonare după o provocare prin efort, de regulă prin măsurarea repetată a FEV₁ (prin spirometrie) înainte și după exercițiu.

De aceea, nu orice copil care tușește sau spune că „nu mai poate” la alergare are automat bronhoconstricție indusă de efort.

𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞?
- Primul pas este controlul bun al astmului de fond. Simptomele repetate la sport pot fi un semn că boala nu este suficient controlată și că tratamentul, tehnica inhalatorie sau factorii declanșatori trebuie reevaluați.

- O încălzire progresivă, inclusiv prin intervale de efort, înaintea activității poate reduce bronhoconstricția la unele persoane și este recomandată de ghiduri (vezi în comentarii). În condiții de frig, protejarea gurii și nasului pentru a încălzi și umidifica aerul inspirat poate fi, de asemenea, utilă.

- Medicația administrată înainte de efort trebuie folosită conform planului stabilit cu medicul. Necesitatea foarte frecventă a medicației pentru a putea face sport este un motiv pentru reevaluarea controlului astmului, nu pentru creșterea tratamentului „după ureche”.

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭: 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐚𝐬𝐭𝐦 𝐧𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐜𝐨𝐬 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭.
- Activitatea fizică regulată are beneficii importante asupra condiției fizice, calității vieții și controlului bolii, iar literatura actuală susține încurajarea mișcării atunci când astmul este evaluat și tratat corect.

- Dacă tusea, respirația șuierătoare, lipsa de aer sau senzația de strângere în piept apar repetat la efort, merită discutate cu medicul. Scopul nu este evitarea mișcării, ci posibilitatea de a face mișcare fără simptome.

Material educativ. Nu înlocuiește evaluarea și recomandările medicale individuale.

21/07/2026

𝐀𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐦𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞: 𝐫𝐚𝐫𝐚̆, 𝐝𝐚𝐫 𝐧𝐮 𝐧𝐞𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐚𝐭 𝐮𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐚̆

Un studiu publicat recent în The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice a analizat datele a 2.601 persoane care au raportat alergie la susan, alte semințe și/sau plante aromatice și condimente. Aproximativ 80% dintre diagnostice au fost stabilite înainte de vârsta de 18 ani, ceea ce arată că aceste alergii 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩 𝐟𝐫𝐞𝐜𝐯𝐞𝐧𝐭 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐞.

Dintre semințele diferite de susan, cel mai des au fost raportate semințele de 𝒇𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂-𝒔𝒐𝒂𝒓𝒆𝒍𝒖𝒊, 𝒎𝒖𝒔̦𝒕𝒂𝒓𝒖𝒍 𝒔̦𝒊 𝒔𝒆𝒎𝒊𝒏𝒕̦𝒆𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒊𝒏. În categoria plantelor aromatice și condimentelor au apărut mai frecvent 𝒖𝒔𝒕𝒖𝒓𝒐𝒊𝒖𝒍, 𝒑𝒊𝒑𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒏𝒆𝒈𝒓𝒖, 𝒔𝒄𝒐𝒓𝒕̦𝒊𝒔̦𝒐𝒂𝒓𝒂, 𝒈𝒉𝒊𝒎𝒃𝒊𝒓𝒖𝒍 𝒔̦𝒊 𝒄𝒖𝒓𝒓𝒚.

Partea care merită însă cea mai mare atenție este severitatea reacțiilor. Administrarea adrenalinei a fost raportată la 42% dintre participanții cu alergie doar la susan, la 40% dintre cei cu alergie doar la alte semințe și la 29% dintre cei cu alergie doar la plante aromatice sau condimente. Aceste procente provin dintr-un registru de pacienți cu alergii și nu reprezintă riscul oricărui copil care consumă aceste alimente. Ele demonstrează totuși că alergiile la semințe și condimente pot provoca reacții severe, inclusiv anafilaxie.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐢 𝐮𝐬̦𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐮 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚?
Pentru că alergenul nu se află întotdeauna printre ingredientele principale.
Poate fi ascuns într-un sos, într-o marinadă, într-un amestec de curry, într-o pâine cu semințe sau într-un produs etichetat vag cu termeni precum „condimente”, „arome naturale” ori „plante aromatice”. Condimentele pot apărea și în ceaiuri, paste de dinți, ape de gură, balsamuri de buze, cosmetice sau uleiuri esențiale.

𝐂𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐞𝐧 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞?
Unele plante conțin proteine asemănătoare cu cele din polen. Din acest motiv, o persoană sensibilizată la polenul de pelin sau mesteacăn poate prezenta uneori reacții și la anumite legume, plante aromatice sau condimente.

Un exemplu este 𝒔𝒊𝒏𝒅𝒓𝒐𝒎𝒖𝒍 𝒕̦𝒆𝒍𝒊𝒏𝒂̆–𝒎𝒆𝒔𝒕𝒆𝒂𝒄𝒂̆𝒏–𝒑𝒆𝒍𝒊𝒏–𝒄𝒐𝒏𝒅𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆, în care pot fi implicate țelina, morcovul, pătrunjelul, feniculul sau coriandrul. Este descrisă și asocierea dintre alergia la polenul de pelin și alergia la muștar.

Condimentele din aceeași familie botanică pot împărți, la rândul lor, proteine asemănătoare:
➡️ coriandru, fenicul, țelină, chimion și mărar;
➡️ mentă, oregano, salvie, cimbru și busuioc;
➡️ muștar, hrean și wasabi.

Important: reactivitatea încrucișată nu înseamnă că toate aceste alimente trebuie eliminate automat. Un test pozitiv poate arăta doar că sistemul imun recunoaște o proteină asemănătoare, nu că alimentul provoacă neapărat simptome la consum.

𝐒̦𝐭𝐢𝐚𝐭̦𝐢 𝐜𝐚̆?
- Schinduful (cunoscut și ca fenugreek) este o leguminoasă și poate fi prezent în unele amestecuri de curry. Au fost descrise cazuri și studii imunologice care sugerează o posibilă reactivitate încrucișată între schinduf și arahide. Această asociere nu înseamnă că toate persoanele alergice la arahide trebuie să evite curry, ci că schinduful merită căutat pe lista ingredientelor atunci când apare o reacție aparent inexplicabilă.

- Și între semințe pot exista proteine comune. De exemplu, sensibilizarea la susan se poate asocia cu sensibilizarea la alte semințe, arahide sau fructe cu coajă lemnoasă. Din nou, sensibilizarea nu este sinonimă cu alergia clinică și nu justifică evitarea preventivă a tuturor semințelor.

𝐍𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐥𝐚 𝐮𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐜𝐚̆
- Ardeiul iute produce în mod normal senzație de arsură prin 𝐜𝐚𝐩𝐬𝐚𝐢𝐜𝐢𝐧𝐚̆. Scorțișoara poate provoca usturime orală sau iritație prin 𝐜𝐢𝐧𝐚𝐦𝐚𝐥𝐝𝐞𝐡𝐢𝐝𝐚̆. Aceste efecte pot semăna cu o reacție alergică, dar pot avea un mecanism pur iritativ, fără implicarea sistemului imun.

Diferența nu se stabilește după intensitatea gustului sau după impresia că alimentul „a fost prea condimentat”, ci prin analiza atentă a simptomelor: cât de repede au apărut, dacă s-au repetat la aceeași expunere și dacă au fost prezente urticarie, edem, vărsături, tuse, dificultăți respiratorii sau alterarea stării generale.

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐚𝐭 𝐚𝐜𝐚𝐬𝐚̆
1️⃣ Alergiile la semințe și condimente pot începe în copilărie și pot provoca anafilaxie.
2️⃣ Alergenul poate fi ascuns într-un sos, într-o marinadă sau într-un amestec de condimente, nu neapărat în ingredientul principal.
3️⃣ O alergie la polen poate explica uneori reacțiile la anumite plante aromatice și condimente.
4️⃣ Un test pozitiv nu este egal cu alergie și nu trebuie să ducă automat la eliminarea tuturor alimentelor înrudite.
5️⃣ După o reacție, păstrați ambalajul, fotografiați eticheta și notați exact ce a consumat copilul. Aceste detalii pot orienta diagnosticul mai bine decât o listă foarte largă de teste efectuate fără o suspiciune clară.

19/07/2026

𝐈̂𝐧𝐭̦𝐞𝐩𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐛𝐢𝐧𝐚̆ 𝐬𝐚𝐮 𝐯𝐢𝐞𝐬𝐩𝐞: 𝐜𝐞 𝐞 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐢̂𝐧𝐠𝐫𝐢𝐣𝐨𝐫𝐚̆𝐦?

În sezonul cald, înțepăturile apar mai ușor: la picnic, în grădină, în parc, la terasă sau în jurul alimentelor și băuturilor dulci. De cele mai multe ori, reacția este doar locală: durere, roșeață, mâncărime și edem (umflare) în jurul înțepăturii.

Albina și viespea nu sunt aceeași insectă. Dacă rămâne un ac în piele, este mai probabil să fie vorba despre o albină. Acul poate avea atașat sacul de venin, de aceea este bine să fie îndepărtat cât mai repede. Compresele reci pot ajuta la durere și edem.

O reacție locală mare, chiar dacă depășește 10 cm și durează câteva zile, nu înseamnă automat anafilaxie. Totuși, reacțiile sistemice există și trebuie recunoscute rapid. Reacții sistemice la venin de himenoptere apar 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝟕,𝟓% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐝𝐮𝐥𝐭̦𝐢 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝟑,𝟒% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢; reacțiile potențial amenințătoare de viață sunt estimate în ghiduri la 0,4–0,8% dintre copii și aproximativ 3% dintre adulți.

𝐒𝐞𝐦𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐚𝐫𝐦𝐚̆ sunt cele care nu rămân doar la locul înțepăturii: urticarie pe corp, umflarea buzelor sau limbii, respirație șuierătoare (wheezing), lipsă de aer, răgușeală, amețeală, leșin sau vărsături repetate (atenție la acest aspect – durerile abdominale și vărsăturile debutate la scurt timp după o înțepătură pot sugera o reacție sistemică). În aceste situații, se sună la 112. Dacă persoana are adrenalină auto-injectabilă prescrisă, aceasta se administrează conform planului de acțiune.

𝐂𝐮𝐦 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐦 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥? Evităm să mergem desculți prin iarbă, acoperim mâncarea și băuturile când suntem afară, nu bem direct din doze sau sticle lăsate deschise, evităm parfumurile puternice în zone cu multe insecte, purtăm mănuși la grădinărit și nu încercăm să îndepărtăm singuri cuiburile.

După o reacție sistemică, este importantă evaluarea la alergolog. La unele persoane pot fi indicate 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐧𝐚𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐚𝐮𝐭𝐨-𝐢𝐧𝐣𝐞𝐜𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆ și 𝐢𝐦𝐮𝐧𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐚 𝐜𝐮 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐧, tratament care poate reduce riscul unor reacții sistemice viitoare.

04/07/2026

🌩️ 𝐀𝐬𝐭𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐫𝐭𝐮𝐧𝐚̆

De obicei, ploaia este percepută ca „spălând” aerul de polen. Dar unele furtuni, mai ales în perioadele cu mult polen de graminee și însoțite de descărcări electrice, pot avea efectul opus: pot transforma polenul în particule foarte mici, ușor de inhalat.

Fenomenul se numește astm de furtună și apare atunci când se suprapun mai mulți factori: nivel crescut de polen, umiditate, descărcări electrice, rafale de vânt și curenți descendenți care aduc particulele la nivelul solului. Când o furtună începe, curenții de aer puternici ridică polenul și sporii în atmosferă. Acolo, în condițiile de umiditate ridicată de la baza norilor și descărcări electrice, aceste particule absorb apă și se sparg în fragmente microscopice. Iar fragmentele astea, spre diferență de polenul „întreg”, sunt suficient de mici cât să ajungă adânc în plămâni, nu doar în nas și gât.

📌 La risc sunt mai ales persoanele cu rinită alergică sezonieră, cunoscută și ca „febra fânului”, mai ales cele sensibilizate la polen de graminee. Riscul este mai mare și la pacienții cu astm, mai ales dacă boala nu este bine controlată sau dacă tratamentul de fond nu este folosit regulat.

𝐒𝐞𝐦𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐚𝐫𝐦𝐚̆ sunt cele ale unei crize de astm: tuse, respirație șuierătoare (wheezing), senzație de apăsare în piept, lipsă de aer sau dificultate la vorbit. La copii, părinții pot observa respirație rapidă, efort respirator, oboseală neobișnuită sau imposibilitatea de a vorbi în propoziții.

𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜? În zilele cu polen crescut și furtună anunțată, persoanele cu rinită alergică sau astm ar trebui să intre în casă înainte de furtună, să țină ferestrele închise și să folosească purificatoare de aer. Pacienții cu astm trebuie să aibă inhalatorul de salvare la îndemână și să urmeze planul de acțiune stabilit cu medicul. Tratamentul de fond nu se oprește în zilele bune; tocmai controlul bun al bolii scade riscul de exacerbări severe.

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭: astmul de furtună este rar, dar poate fi sever. Nu trebuie să trăim cu teamă de fiecare furtună, ci să știm cine este la risc și ce măsuri simple pot reduce expunerea.

Dacă apar dificultăți importante de respirație, respirație șuierătoare (wheezing), imposibilitatea de a vorbi normal sau agravare rapidă, solicitați ajutor medical de urgență.

𝐷𝑎𝑐𝑎̆ 𝑎𝑖 𝑔𝑎̆𝑠𝑖𝑡 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒, 𝑛𝑢 𝑢𝑖𝑡𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑎𝑖 𝑠ℎ𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑒𝑡𝑒𝑛𝑖𝑖 𝑡𝑎̆𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑓𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒! 𝑆̦𝑖 𝑠𝑢𝑠𝑡̦𝑖𝑛𝑒-𝑛𝑒 𝑐𝑢 𝑢𝑛 𝑙𝑖𝑘𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑜𝑓𝑒𝑟𝑖𝑚 𝑐𝑜𝑛𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡 𝑒𝑑𝑢𝑐𝑎𝑡𝑖𝑣! 👍💬

06/05/2026

🌬️ „𝐀𝐬𝐭𝐦” - 𝐮𝐧 𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐫𝐢𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐩𝐚̆𝐫𝐢𝐧𝐭𝐞. 𝐃𝐚𝐫 𝐜𝐞 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆, 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭?

Pentru mulți părinți, cuvântul astm vine la pachet cu frică: crize, limitări, nopți nedormite și grija că „viața copilului nu va mai fi normală”.
Adevărul este că 𝐚𝐬𝐭𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝟐𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢.

Cu tratamentele moderne și, mai ales, cu 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐚̆, un copil cu astm poate:
- face sport,
- alerga și se juca fără restricții,
- dormi liniștit,
- avea o copilărie normală.

În articolul de pe site explicăm clar, pe înțelesul părinților:
- ce este astmul și de ce apare,
- cm îl recunoști (dincolo de „tusea banală”),
- care sunt factorii declanșatori reali,
- diferența esențială dintre tratamentul de criză și cel de fond,
- de ce medicamentele inhalatoare nu dau dependență,
- de ce sportul NU este interzis,
- și cm demontăm cele mai frecvente mituri care încă circulă.
Este un material scris pentru părinți care vor mai multă claritate și mai puțină frică.

🔗 Găsești articolul complet pe site-ul nostru (link în comentarii)
Îți recomandăm să îl citești, să îl salvezi și să îl dai mai departe unui părinte care are nevoie de aceste informații.

Pentru că un părinte informat este cel mai bun aliat al copilului cu astm.

05/05/2026

Dacă inhalatorul „nu funcționează”, problema nu este întotdeauna medicamentul. Uneori, este dispozitivul sau tehnica.

În luna dedicată conștientizării astmului, mesajul GINA pentru Ziua Mondială a Astmului este clar: accesul la inhalatoare antiinflamatoare pentru fiecare persoană cu astm rămâne o nevoie urgentă.

Dar accesul real nu înseamnă doar o rețetă. Înseamnă ca pacientul să poată obține inhalatorul, să îl înțeleagă, să îl folosească corect și să primească un dispozitiv potrivit.

Un MDI este inhalatorul presurizat, de tip „puf”. El eliberează medicamentul sub formă de aerosol și are nevoie de inspirație lentă, coordonare și agitare înainte de fiecare utilizare. La MDI, spacerul (camera de inhalare) poate ajuta mult.

Un DPI este inhalatorul cu pulbere uscată, cm sunt unele dispozitive de tip Turbuhaler, Diskus/Accuhaler sau Ellipta. Acesta nu eliberează spray sub presiune, nu se folosește cu spacer și are nevoie de o inspirație rapidă, profundă și puternică.

În astm, contează medicamentul, dar contează la fel de mult dispozitivul, tehnica și accesul real la tratament.
Cel mai bun inhalator este cel pe care persoana cu astm îl poate folosi corect, constant și cu încredere.

📌 Salvează postarea, ca să revii la ea când ai nevoie.
📩 Trimite-o cuiva care folosește inhalator, pentru că o tehnică mai bună poate face diferența.
👍🏼 Lasă un like dacă vrei să ajungă la mai multe persoane și urmărește AREA pentru informații medicale explicate pe înțelesul tuturor.

În spirometria la preșcolari (3-5ani), reușita rar ține doar de „suflă tare”. Ține de felul în care expui copilul la tes...
29/12/2025

În spirometria la preșcolari (3-5ani), reușita rar ține doar de „suflă tare”. Ține de felul în care expui copilul la test: cât de calm e începutul, cât de clar e mesajul, cât de previzibil e parcursul și cât de potrivită e încurajarea pentru vârsta lui. Când această expunere e blândă și bine structurată, cooperarea crește și apar mai des manevre stabile, cu rezultate care chiar pot fi interpretate clinic.

20/12/2025

Copilul tușește de peste 4 săptămâni? Află când este necesar consultul la pneumolog, ce este spirometria și cm se diagnostichează corect astmul la copii.

Address

Bulevardul Mircea Eliade, Nr. 18, Sector 1
Bucharest

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Radu Gheorghiu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share