Dr. Ioana Crețu

Dr. Ioana Crețu Psihiatru (MD)
Master in Criminalistica. Dedicata stiintei cu scopul de a descifra complexitatea mentala si comportamentala.

03/08/2026

Simptomele psihotice sunt unele dintre cele mai caracteristice manifestări ale schizofreniei și reflectă o alterare a modului în care persoana percepe și interpretează realitatea. Halucinațiile, delirurile, discursul dezorganizat și comportamentul dezorganizat nu sunt alegeri și nici semne de „slăbiciune”, ci expresia unei tulburări complexe a funcționării creierului. Recunoașterea precoce a acestor simptome și inițierea rapidă a tratamentului sunt esențiale pentru un prognostic cât mai bun și pentru reducerea impactului bolii asupra vieții pacientului. Informarea corectă este primul pas în combaterea stigmei și în încurajarea persoanelor afectate să solicite ajutor specializat. AmaMed Clinics Copou

16/07/2026

Schizofrenia nu începe, de cele mai multe ori, odată cu apariția halucinațiilor sau a delirului. În multe cazuri există o perioadă premergătoare, numită prodrom, care poate dura luni sau chiar ani și în care apar modificări subtile ale comportamentului și funcționării.

Semnele care pot sugera această etapă includ:
• retragerea socială și pierderea interesului pentru activitățile obișnuite;
• scăderea motivației și a energiei;
• dificultăți de concentrare și de organizare;
• declin al performanței școlare sau profesionale;
• tulburări de somn;
• anxietate, iritabilitate sau dispoziție depresivă;
• suspiciozitate crescută și senzația că „ceva nu este în regulă”;
• experiențe perceptive neobișnuite, fără halucinații clar conturate.

Aceste simptome nu înseamnă automat schizofrenie și pot apărea și în multe alte afecțiuni psihice. Totuși, atunci când sunt persistente, se agravează și afectează funcționarea zilnică, ele justifică o evaluare psihiatrică.

Recunoașterea precoce a prodromului poate permite intervenții timpurii, care reduc riscul de progresie și pot îmbunătăți semnificativ prognosticul pe termen lung.AmaMed Clinics Copou

Relația dintre părinți și adolescenți nu este doar despre reguli, conflicte sau negocieri. Este infrastructura emoțional...
20/06/2026

Relația dintre părinți și adolescenți nu este doar despre reguli, conflicte sau negocieri. Este infrastructura emoțională pe care se va construi sănătatea psihică a viitorului adult.

Şi despre acest subiect am avut plăcerea să vorbesc alături de colegele mele în cadrul emisiunii "Drumul spre succes" moderată de Magda Moga.

Un adolescent care se simte ascultat, înțeles și acceptat nu va fi ferit de toate dificultățile vieții, dar va avea o bază solidă din care să le poată gestiona. Încrederea în sine, capacitatea de a forma relații sănătoase, toleranța la stres și felul în care ne raportăm la propriile emoții își au rădăcinile în calitatea acestei legături.

Nu este nevoie de părinți perfecți, ci de părinți disponibili, consecvenți și prezenți. Uneori, cea mai importantă formă de protecție pentru sănătatea psihică a unui viitor adult nu este absența problemelor, ci existența unui loc sigur în care să se poată întoarce atunci când acestea apar.

Relația pe care o construim astăzi cu adolescenții noștri devine vocea lor interioară de mâine. Iar această voce îi poate însoți întreaga viață.

Investiți în această relație cu aceeaşi rigurozitate cu care investiți în pregătirea lor academica!

AmaMed Clinics Copou
Ana-Maria Zlavog Irina Andronic

13/06/2026

Tratamentul psihiatric poate crea oportunitatea schimbării, dar nu poate realiza schimbarea în locul pacientului.

Medicația poate reduce simptomele. Psihoterapia poate oferi instrumente. Însă niciuna dintre ele nu poate înlocui efortul personal, autocontrolul, disciplina și asumarea responsabilității pentru propriile alegeri.

Uneori, după ameliorarea simptomelor, cea mai dificilă etapă nu mai este boala în sine, ci ieșirea din zona de confort construită în jurul acesteia. Evitarea situațiilor anxiogene, amânarea responsabilităților, renunțarea la obiective sau dependența exclusivă de ajutor extern pot oferi o senzație temporară de siguranță, dar rareori favorizează recuperarea pe termen lung.

Progresul psihic apare adesea la granița dintre confort și disconfort. Acolo unde alegem să facem un pas în ciuda fricii, să ne respectăm rutina în ciuda lipsei de motivație, să ne asumăm responsabilități în ciuda incertitudinii.

Există dificultăți pe care nu le alegem și pentru care nu purtăm vina. Dar există și răspunsul nostru la aceste dificultăți, iar acesta rămâne, într-o anumită măsură, sub controlul nostru.

Psihiatria nu are scopul de a elimina orice disconfort din viață, ci de a ajuta oamenii să își recapete capacitatea de a funcționa, de a decide și de a-și construi propria adaptare la realitate.

Vindecarea începe adesea atunci când întrebarea se schimbă din „Ce poate face tratamentul pentru mine?” în „Ce pot face eu, folosind ajutorul pe care îl primesc?”.
AmaMed Clinics Copou

21/04/2026

Tulburările psihice nu apar în vid. Ele sunt profund influențate de factori biologici și stil de viață — iar bolile cronice devin un veritabil „amplificator” al suferinței psihice. AmaMed Clinics Copou

20/04/2026

Contentia nu este o formă de pedeapsă, ci o intervenție medicală cu implicații etice majore, care necesită echilibru între siguranță și respectarea demnității pacientului.
În psihiatrie, dar și în alte specialități medicale, ea presupune limitarea temporară a libertății de mișcare, strict în scopul protejării pacientului și a celor din jur. Aplicarea trebuie să respecte protocoale clare: indicație justificată, durată minimă, monitorizare continuă și documentare riguroasă. AmaMed Clinics Copou

15/04/2026

Tulburarea delirantă indusă („folie à deux”), descrisă în DSM-5, poate fi înțeleasă cel mai clar prin prisma unui caz clinic:

O pacientă cu delir persecutoriu este ferm convinsă că vecinii o supraveghează constant și îi controlează locuința prin mijloace ascunse. Trăiește într-un mediu izolat, iar singura persoană apropiată este fiica sa, cu care are o relație strânsă, aproape simbiotică. Inițial sceptică, fiica începe treptat să accepte explicațiile mamei, pe fondul expunerii continue și al lipsei unei perspective externe corective. În timp, ajunge să împărtășească integral sistemul delirant: evită ieșirile din casă, interpretează stimuli neutri ca amenințători și dezvoltă comportamente de protecție similare.

Elementul definitoriu apare în momentul separării: după distanțarea de pacientul primar, simptomatologia psihotică a fiicei se remite progresiv, sugerând caracterul indus al delirului.

Acest tipar ilustrează rolul relației patologice și al izolării sociale în formarea și menținerea delirului comun, precum și importanța intervenției prin separare și tratament psihiatric adecvat. AmaMed Clinics Copou

03/04/2026

Tulburarea afectivă bipolară nu înseamnă doar „schimbări de dispoziție”.

Este o afecțiune psihiatrică complexă caracterizată prin alternanța între episoade de depresie și episoade de manie sau hipomanie, în care energia, gândirea și comportamentul pot deveni profund modificate.

În depresie pot apărea:
▪️ tristețe profundă
▪️ pierderea interesului
▪️ oboseală marcată
▪️ dificultăți de concentrare

În manie sau hipomanie pot apărea:
▪️ energie excesivă
▪️ nevoia redusă de somn
▪️ idei grandioase
▪️ impulsivitate și comportamente riscante

Pentru mulți pacienți, aceste episoade nu sunt doar variații emoționale, ci pot afecta semnificativ funcționarea socială, profesională și relațională.

Astazi, in cadrul Iasi Medical Forum am prezentat lucrarea mea despre depresia atipica si pseudo-dementa- un algoritm de...
02/04/2026

Astazi, in cadrul Iasi Medical Forum am prezentat lucrarea mea despre depresia atipica si pseudo-dementa- un algoritm de diagnostic si directii ghid pentru toate specialitatile.
Nu pot sublinia indeajuns importanta abordarii multidisciplinare a tulburarilor psihice.
Alaturi de dr. Ana-Maria Zlavog, prietena, inspiratia si indrumatoarea mea in cea de-a doua specialitate medicala-Medicina de Familie.

27/03/2026

Un mecanism cognitiv central implicat în tulburarea obsesiv-compulsivă este confuzia de inferență (inferential confusion). Acesta descrie tendința de a acorda o credibilitate mai mare unor posibilități ipotetice generate mental decât informațiilor provenite din percepția directă a realității.

În acest context, individul ajunge să privilegieze scenarii imaginare – adesea bazate pe îndoială, posibilitate sau responsabilitate exagerată – în detrimentul evidențelor perceptive.

De exemplu, chiar după verificarea obiectivă a unei situații (aragazul este oprit, ușa este încuiată), apare o inferență alternativă:
„Este posibil să nu fi verificat suficient de bine.”

Această prioritizare a posibilității asupra probabilității conduce la apariția obsesiei și la inițierea comportamentelor compulsive de verificare sau neutralizare.

Din perspectivă psihopatologică, confuzia de inferență reflectă o distorsiune în procesarea epistemică a informației, în care scenariile interne devin mai persuasive decât datele senzoriale externe.

În consecință, intervențiile terapeutice moderne — precum terapia cognitiv-comportamentală și abordările metacognitive — urmăresc restructurarea modului în care pacientul evaluează validitatea propriilor inferențe și își reconstruiește încrederea în evidența perceptivă. AmaMed Clinics Copou

Address

Toma Cozma Nr. 4
Iasi

Telephone

+40758262662

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Ioana Crețu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Dr. Ioana Crețu:

Shortcuts

Share