13/08/2026
Uneori, un drum profesional nou nu începe cu un plan. Începe cu o nevoie. După ce am terminat perioada maternitatii, m-am trezit confuză în privința viitorului meu profesional. Îmi doream să rămân activă și productivă, să fac ceva care să-mi placă și să simt că evoluez, dar în același timp voiam să pot fi lângă fiica mea atunci când avea nevoie de mine (de exemplu saptamanile de iarna cu raceli si muci interminabili). Nu știam exact cm puteau încăpea toate acestea în aceeași viață. În perioada aceea, adica acum 3 ani, am început și vânzările de ulei de măsline. Mai mult la cererea celor din jur decât pentru că eu aș fi crezut că pot construi o ocupație din asta. Și, într-un fel foarte frumos, povestea continua ceva început cu mult înainte: același ulei de măsline pe care îl aduceam în Cluj încă din 2013 ajungea, ani mai târziu, să fie punctul de plecare al unei noi etape din viața mea. Apoi, nevoia de a înțelege mai bine mâncarea, alegerile noastre și felul în care acestea ne influențează viața m-a dus către nutriție. Și am descoperit ceva la care nu mă așteptam: că nutriția, îmbinată cu pasiunea mea pentru gătit, este probabil cea mai firească și mai împlinitoare ocupație pe care aș putea să o am. Am început să studiez. Și am continuat.
Un curs a dus la altul (si inca mai duce..) in completarea celor 2 ani in studiile de nutritie grecesti, o întrebare la alta, iar ceea ce pornise din curiozitate și nevoie s-a transformat în trei ani de studiu în nutriție și, în cele din urmă, într-un nou drum profesional.
Astăzi privesc în urmă și îmi dau seama că maternitatea nu mi-a oferit răspunsul la întrebarea „Ce voi face mai departe?”. M-a obligat, însă, să-mi pun întrebarea. Iar căutând răspunsul am construit, puțin câte puțin, o profesie în care se întâlnesc lucrurile care au făcut parte din viața mea de atâția ani: **familia, mâncarea, gătitul, uleiul de măsline și nutriția.**
Și cred că, profesional, nu m-am simțit niciodată mai aproape de locul în care îmi doresc să fiu. 🤍
