04/09/2026
De luni incepe scoala. Unii se bucura, altii nu...
Mai demult am gasit un citat de-al lui Jim Rohn cu care rezonez: daca educatia ti se pare scumpa, stai sa vezi cat te costa lipsa ei.
Respect profund profesorii dedicati meseriei dar sunt dezamagita de sistemul de invatamant. Inteleg ca ei sunt nevoiti sa respecte programa, asa cm este. Din pacate, diferenta dintre un copil educat si unul care se pierde pe drum o vor face parintii sau un alt adult de referinta. Invatamantul formal a devenit greoi si generalist.
Sunt dezamagita pentru ca sistemul educational e subfinantat de atatia ani si ne asteptam sa facem bici din el apoi sa mai si pocneasca.
Sunt dezamagita pentru ca programa a ramas in urma si nu mai este adaptata vremurilor de azi. Traim schimbari atat de rapide incat adaptarea, vrem nu vrem, a devenit obligatorie. Nimeni nu stie care sunt meseriile de viitor. Ce se va cauta peste 10-15 ani? Dar peste 30?
Cu toate astea invatarea se face pe sistemul predare-memorare-reproducere. In afara dobandirii culturii generale mie mi se pare un sistem depasit.
Indopam copiii cu informatii, ii notam d**a cat de bine le-au reprodus si apoi le cerem sa fie creativi si rezilienti. Munca repetitiva e preluata de inteligenta artificiala iar atuul omului ramane creativitatea. E ca si cm am antrena un soldat cu sabii si arcuri apoi il trimitem la razboi in care sunt mitraliere, drone si rachete.
Ii pregatim pentru a obtine diplome asociate cu statut dar nu ii pregatim pentru viata.
Ma intreb unde este educatia financiara? Elevii invata zeci de formule matematice si nu stiu de dobanda compusa din investitii. Nu stiu ce e un principal si ce e dobanda la un credit. Ca tineri, la inceput de drum ajung sa creada ca un imprumut cu DAE de 30% la un IFN e o oportunitate...
Ma intreb unde e educatia sanitara? Cati dintre ei stiu la ce controale preventive ar trebui sa mearga in functie de varsta? Cati stiu sa recunoasca semnele epuizarii ca sa nu ajunga in burnout? Cati stiu sa se fereasca de boli transmisibile? Cati stiu, cu adevarat, ce inseamna un stil de viata sanatos?
Ma intreb unde este educatia emotionala? Pentru ca viata o sa le traga covorul de sub picioare de nenumarate ori. Ce vor face atunci? Cum se vor autoregla? Cum se vor mobiliza? Vor face tot ceea ce tine de ei sau se vor victimiza si resemna in fata provocarilor?
Ma intreb unde se discuta despre comunicarea asertiva si non-violenta? Cati elevi invata diferenta dintre reactie si raspuns in comunicare? Cati stiu ca e necesar sa priveasca lucrurile si din perspectiva celuilalt?
Ma intreb unde se vorbeste despre gandirea critica? Cati elevi invata sa priveasca o informatie ca un observator, sa verifice daca e adevarata, sa caute pe ce dovezi obiective se sprijina?
Unde este educatia despre supravietuirea in cazul fenomenelor climatice extreme? Ca le intalnim la tot pasul si vedem ca sunt tot mai frecvente.
Si ar mai fi destule subiecte importante de enumerat...
O stimez pe Andreea Neicu si va invit sa o cautati pe youtube. Ea a spus ca traim intr-o lume in care informatia circula rapid dar intelegerea profunda e rara.
Luni incepe scoala dar educatia nu se termina niciodata. Eu aleg sa invat constant lucruri noi, sa dobandesc noi abilitati si sa le pun concret in practica. Procesul de invatare nu e comod dar merita tot efortul.
La randul meu, ghidez adultii sa aiba incredere in ei insisi si echilibru in traiul de zi cu zi. As fi dorit sa fi invatat asta la scoala sau acasa in copilarie dar nu a fost sa fie...
Partea frumoasa e ca rezultatetele nu se limiteaza doar la o persoana. Copiii nostri vor face ceea ce vad la noi, nu ceea ce le spunem sa faca.
Educatia orientata catre insusirea abilitatilor utile pentru viata e minunata. Educatia orientata catre acumularea de informatii devine irelevanta.
Tu cm privesti educatia? Te vezi ca un „life long learner” sau te bucuri ca ai scapat de scoala obligatorie?
