31/08/2026
DACĂ SUFLETUL MEU AR FI O PASĂRE, AȘ FI COLIBRIUL
Dacă ar fi să mă asemăn cu o pasăre, nu aș alege-o pe cea care domină cerul și nici pe cea care își expune frumusețea ca să fie admirată.
Aș alege colibriul.
Poate și pentru că sunt Vărsător cu ascendent în Vărsător, recunosc în el libertatea care nu fuge de lume, ci vine să îi aducă ceva ce încă nu există.
Colibriul poate rămâne suspendat între pământ și cer.
O aparentă nemișcare, susținută de o lucrare extraordinară și aproape nevăzută.
Așa am fost adesea și eu.
În spatele liniștii pe care oamenii o văd au fost ani de cercetare, rugăciune, muncă, încercări, căderi, ridicări și o permanentă confruntare cu propria conștiință.
Puterea adevărată nu este întotdeauna zgomotoasă. Uneori lucrează în tăcere, ca niște aripi care se mișcă atât de repede, încât ochiul nu le mai poate urmări.
Colibriul știe să zboare și înapoi.
Nu ca să rămână în trecut, ci ca să înțeleagă, să recupereze sensul și apoi să aleagă conștient o altă direcție.
M-am întors și eu de multe ori asupra vieții mele. Nu ca să locuiesc în ce a fost, ci ca să transform durerea în cunoaștere, pierderea în înțelepciune și încercarea în puterea de a merge mai departe.
Colibriul caută nectarul nu pentru că lumea nu ar avea și amărăciune, ci pentru că aceasta îi este menirea. Să găsească esența ascunsă în fiecare floare.
Nu rănește floarea din care se hrănește. Primește darul ei și, plecând mai departe, poartă viața de la o floare la alta.
Pentru mine, aceasta este definiția unei opere adevărate. Să primești cunoașterea, să o transformi în lumină și să o dăruiești mai departe, fără să sărăcești locul din care ai primit-o.
De peste 15 ani, aceasta este și calea mea prin NEOS. Să ating viața omului fără să îi confisc puterea. Să îi amintesc că organismul nu este o mașină care trebuie reparată, ci o arhitectură vie, înzestrată de Dumnezeu cu inteligență, memorie și putere de regenerare.
Și că longevitatea nu este un război împotriva timpului, ci armonia dintre minte, trup și suflet, într-o conștiință trează și o credință vie.
Am înțeles că Dumnezeu nu a așezat puterea numai în ceea ce este mare, strălucitor și dominant. Ci și în ceea ce este delicat, dar neobosit. În ceea ce nu cucerește lumea, ci o însuflețește.
De aceea, dacă sufletul meu ar fi o pasăre, aș fi colibriul.
Nela Ignatenko
Fondator NEOS