07/09/2026
Uneori, să te oprești cere mai mult timp decât crezi.
Putem pleca în vacanță, putem închide laptopul, putem termina lista de lucruri de făcut. Dar asta nu înseamnă că și mintea sau corpul au ajuns deja în același loc.
Pentru mine, de data aceasta, au fost trei zile.
Și mi se pare interesant să observ cât de adânc poate fi înrădăcinat acest mod de a face: să rezolv, să bifez, să mai pun ceva în ordine, să mai profit de timpul pe care îl am.
Chiar și atunci când, teoretic, am decis că mă odihnesc.
Poate că trecerea de la a face la a fi nu se întâmplă la comandă. Poate că și ea are nevoie de puțin spațiu, răbdare și, mai ales, de permisiunea de a nu transforma nici măcar odihna într-o altă sarcină pe care trebuie să o facem „bine”.
Mie mi-au trebuit trei zile să ajung în hamacul acela. 🙂
Vouă cât vă ia să vă opriți cu adevărat?