03/07/2026
In atenția medicilor specialiști cardiologi, oncologi, chimioterapeuti, s.a.
ESC și EACVI au publicat un consens privind ecografia, CT, RMN și PET în depistarea bolii coronariene și arteriale la pacienții cu cancer.
📌Consiliul de Cardio-Oncologie al Societății Europene de Cardiologie și Asociația Europeană de Imagistică Cardiovasculară au publicat un document de consens privind utilizarea ecografiei, tomografiei computerizate, rezonanței magnetice și tehnicilor nucleare pentru depistarea și gestionarea bolii coronariene și arteriale periferice la pacienții cu cancer.
🔍Documentul, publicat în European Heart Journal – Cardiovascular Imaging, sintetizează datele disponibile și propune criterii pentru alegerea investigațiilor imagistice la pacienții care primesc tratamente antineoplazice cu potențial de toxicitate vasculară.
Autorii subliniază că investigațiile utilizate sunt, în general, aceleași ca în populația fără cancer. Aplicarea lor trebuie însă adaptată la tabloul clinic, prognosticul oncologic, fragilitatea pacientului, comorbidități și tipul tratamentului antineoplazic. Documentul de consens nu înlocuiește și nu actualizează ghidurile ESC existente, ci le aplică în contextul specific al cardio-oncologiei.
➡️Cancerul și tratamentele oncologice pot accelera afectarea vasculară
Boala oncologică și afecțiunile cardiovasculare au mai mulți factori de risc comuni, precum fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemia, hipertensiunea arterială și sedentarismul.
➡️ În același timp, cancerul poate favoriza un status protrombotic, iar unele tratamente pot produce sau accelera ateroscleroza, disfuncția endotelială, afectarea microvasculară, tromboza acută și vasospasmul.
✅Printre terapiile asociate cu diferite forme de toxicitate vasculară se numără fluoropirimidinele, compușii de platină, inhibitorii factorului de creștere endotelială vasculară, anumiți inhibitori de tirozin-kinază, inhibitorii punctelor de control imun, terapiile de deprivare androgenică și radioterapia.
✅Radioterapia poate determina complicații la nivelul structurilor vasculare aflate în câmpul iradiat, inclusiv arterele coronare și carotide, aorta și arterele renale. Aceste efecte sunt dependente de doză și pot deveni evidente la mai mulți ani după încheierea tratamentului.
❗️Evaluarea riscului înaintea tratamentului oncologic
Înaintea inițierii unei terapii cu potențial cardiotoxic, documentul menține recomandarea evaluării riscului cardiovascular prin instrumentul HFA-ICOS și efectuarea unei electrocardiograme cu 12 derivații.
✅Ecocardiografia transtoracică inițială este recomandată pacienților cu risc înalt sau foarte înalt de toxicitate cardiovasculară. În cazul tratamentelor asociate în principal cu toxicitate vasculară, efectuarea ecocardiografiei nu ar trebui să fie automată, ci decisă în funcție de riscul individual și de existența unei boli cardiovasculare cunoscute.
✅Atunci când ecocardiografia nu oferă informații suficiente, rezonanța magnetică cardiovasculară poate fi utilizată pentru evaluarea funcției cardiace.
✅Un rol suplimentar poate reveni tomografiilor toracice efectuate deja pentru stadializarea cancerului. Calcificările coronariene observate incidental pe aceste examinări pot ajuta la reclasificarea riscului cardiovascular, inclusiv în cazul pacienților considerați inițial cu risc scăzut sau intermediar.
✅În absența simptomelor cardiace semnificative, simpla identificare a calcificărilor coronariene nu justifică însă efectuarea sistematică a unor teste suplimentare pentru ischemie. Informația poate fi folosită pentru optimizarea controlului factorilor de risc și a măsurilor preventive.
➡️Sindroamele coronariene acute sunt evaluate după aceleași criterii
Pentru pacienții cu cancer și suspiciune de sindrom coronarian acut se aplică același traseu diagnostic ca în populația generală. Simptomele pot fi însă atipice sau pot fi atribuite bolii oncologice și efectelor tratamentului.
📌Durerea toracică, dispneea, oboseala și greața pot avea cauze multiple, iar tratamentul antialgic poate masca manifestările ischemiei. Din acest motiv, autorii recomandă un prag clinic redus pentru efectuarea electrocardiogramei și determinarea troponinei.
✅Ecocardiografia reprezintă prima investigație imagistică pentru identificarea unor tulburări noi de cinetică ale ventriculului stâng, evaluarea stării hemodinamice și excluderea altor diagnostice, precum insuficiența cardiacă acută, embolia pulmonară majoră, tamponada cardiacă sau sindromul Takotsubo.
✅Angiografia coronariană prin tomografie computerizată poate fi utilă la pacienții stabili, cu risc clinic redus și suspiciune de sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST. Metoda poate exclude ateroscleroza coronariană și poate caracteriza atât leziunile obstructive, cât și pe cele neobstructive.
✅Rezonanța magnetică cardiovasculară este utilă mai ales atunci când trebuie diferențiate infarctul miocardic, miocardita asociată inhibitorilor punctelor de control imun și sindromul Takotsubo sau când este suspectat un infarct cu artere coronare neobstructive.
✅CT coronarian pentru risc mic sau moderat, teste funcționale pentru risc crescut
📌În sindroamele coronariene cronice, alegerea investigației depinde de probabilitatea clinică a bolii coronariene, de simptome, de prognosticul oncologic și de posibilitatea ca rezultatul să modifice conduita terapeutică.
✅Angiografia coronariană CT este metoda preferată pentru excluderea bolii coronariene la pacienții cu probabilitate clinică mică sau moderată. Tehnica permite vizualizarea plăcilor calcificate și necalcificate și poate identifica unele caracteristici asociate unui risc crescut.
✅În cazul pacienților cu probabilitate mare de boală coronariană sau cu boală deja cunoscută, sunt preferate testele funcționale pentru detectarea ischemiei. Opțiunile includ ecocardiografia de stres, rezonanța magnetică de stres, SPECT și PET, în funcție de disponibilitatea locală și de experiența centrului.
✅Autorii atrag atenția că ecocardiografia de efort poate fi dificil de realizat la pacienții cu o capacitate funcțională redusă. În aceste cazuri pot fi utilizate metode de stres farmacologic.
📍Disfuncția microvasculară poate apărea fără obstrucții coronariene
Documentul acordă o secțiune separată disfuncției microvasculare coronariene, descrisă după tratamentul cu anumite citostatice, terapii anti-VEGF, inhibitori de tirozin-kinază și după radioterapie.
Această afectare poate provoca ischemie și simptome de angină în absența unor leziuni obstructive ale arterelor coronare mari. Investigația de referință rămâne testarea coronariană funcțională invazivă, dar metodele neinvazive pot fi mai potrivite pentru numeroși pacienți oncologici.
✅Rezerva de flux coronarian poate fi evaluată prin ecocardiografie Doppler de stres. Rezonanța magnetică de stres și PET permit cuantificarea perfuziei și evaluarea microcirculației în toate teritoriile coronariene.
✅Ecografia vasculară este prima opțiune pentru boala arterială periferică
📌Unele tratamente oncologice pot afecta arterele carotide, aorta, arterele renale și circulația membrelor. Riscul este relevant în special după radioterapia cervicală, abdominală sau pelvină și în cazul tratamentului cu unii inhibitori de tirozin-kinază, precum nilotinib și ponatinib.
✅Pentru evaluarea inițială a bolii arteriale periferice, indicele gleznă-braț și examinarea pulsului arterial rămân metode de primă linie. Ecografia Doppler duplex este principala tehnică imagistică, fiind neinvazivă și larg disponibilă și oferind informații despre localizarea, caracteristicile și severitatea leziunilor.
✅Angiografia CT are o acuratețe diagnostică mai mare, dar nu este recomandată ca metodă de screening, deoarece presupune expunere la radiații și administrarea unei substanțe de contrast iodate. Tomografia este indicată atunci când este suspectat un eveniment vascular acut, inclusiv un sindrom aortic acut.
✅Angiografia prin rezonanță magnetică nu utilizează radiații ionizante și poate evalua arterele carotide, aorta și circulația periferică, dar are în general o specificitate mai redusă decât tomografia computerizată.
✅La pacienții asimptomatici care au primit radioterapie în regiunea capului și gâtului, consensul menționează repetarea ecografiei carotidiene la fiecare cinci ani, începând la cinci ani după iradiere. Evaluarea arterelor renale poate fi luată în considerare după radioterapia abdominală sau pelvină atunci când apar agravarea hipertensiunii ori deteriorarea funcției renale.
❗️Investigațiile nu trebuie să întârzie tratamentul cancerului
Unul dintre principiile centrale ale documentului este evitarea întârzierii tratamentului oncologic prin solicitarea unor investigații cardiovasculare care nu ar modifica decizia clinică.
✅Înaintea fiecărui test trebuie evaluate beneficiul suplimentar al informației obținute, timpul necesar pentru efectuare și interpretare, starea generală a pacientului și posibilitatea ca rezultatul să conducă la o schimbare reală a tratamentului.
Consensul susține astfel o abordare multimodală și individualizată, în care tehnica imagistică este aleasă în funcție de întrebarea clinică, riscul cardiovascular, terapia oncologică administrată, prognosticul pacientului și resursele disponibile.
Referințe:
Giuseppina Novo, Teresa Lopez-Fernandez, Victoria Delgado, Patrizio Lancellotti, Ana G Almeida, Jutta Bergler-Klein, Jelena Celutkiene, Marc R Dweck, Marco Guglielmo, Geeta Gulati, Saeed Mirsadraee, Muhammad Sohaib Nazir, Alexander R Lyon, Ivan Stankovic, Multimodality imaging in the detection and management of coronary and peripheral arterial disease in patients with cancer receiving cardiotoxic antineoplastic treatments: A clinical consensus statement of the ESC Council of Cardio-Oncology and the European Association of Cardiovascular Imaging (EACVI) of the ESC, European Heart Journal – Cardiovascular Imaging, Volume 27, Issue 7, July 2026, Pages 1327–1344, https://doi.org/10.1093/ehjci/jeag103
Textul preluat de la Medic24.ro
Informațiile prezentate au scop informativ pentru medicii specialisti si nu sunt destinate pacientilor.
