Alina Tanasache- Nutritie si Dietetica Clinica, BACĂU/Medical Prof Clinic, Medical Top, ONEȘTI/Medintern, Bacau (2026)

08/09/2026

🧂Deși oferă gust mâncării, sarea a devenit unul dintre factorii de risc pentru sănătate.
Consumul zilnic depășește limitele recomandate, în special din cauza sodiului ascuns în alimente unde nu ne-am aștepta să îl găsim.

⚠️Excesul de sodiu provoacă anual aproximativ 1,89 milioane de decese la nivel global, fiind principala cauză alimentară a hipertensiunii și a bolilor cardiovasculare.

✅Recomandarea OMS este aprox. de 5 grame de sare pe zi (aproximativ o linguriță), aceasta fiind limita maximă sănătoasă pentru un adult.
ℹ️Media la nivel global 10,8 grame pe zi, adică de peste 2 ori mai mult decât recomandarea oficială.
ℹ️Media în Europa este între 9 și 11 grame pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ dublul limitei admise.
ℹ️Raportul privind starea de sănătate a populației și studiile Centrului Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate arătă că media în România este aproximativ 12 grame pe zi, depășind de 2,4 ori limita maximă recomandată.

⚠️Aproximativ 70–75% din sodiul ingerat provine din alimente procesate și ambalate, în timp ce sarea adăugată direct din solniță reprezintă doar 25–30%.

🥖Pâinea este cel mai mare furnizor de sodiu din dieta zilnică datorită volumului consumat, o jumătate de franzelă conține mai multă sare decât o porție medie de cartofi prăjiți.

🍪Cerealele de mic dejun, brioșele și ciocolata caldă conțin sodiu pentru tăierea amărăciunii și accentuarea senzației de dulce.

🍲O singură lingură de sos de soia acoperă 50% din doza zilnică OMS, iar un singur plic de supă instant poate furniza întreaga normă recomandată pentru o zi.

🧀Brânzeturi și alternativele vegetale, cm ar fi halloumi și parmezanul pot ajunge la 3–5 g de sare per 100 g, iar burgerii vegetali conțin frecvent cu 30–50% mai multă sare decât cei din carne pentru a le recrea textura.

🥫Clătirea legumelor din conservă sub un jet de apă rece timp de un minut reduce conținutul de sodiu cu până la 40%.

⚠️⚠️⚠️Atenție! Sănătatea cardiovasculară nu începe în farmacie, ci la prima citire atentă a etichetei din supermarket!

Dietetician,
Alina Tănăsache

07/09/2026

OBEZITATEA NU SE TRATEAZĂ CU VOINȚĂ. SE TRATEAZĂ MEDICAL.
⚖️ Evaluare în echipă: endocrinolog + nutriționist

Ai ținut zeci de diete. Ai slăbit și ai pus la loc. Concluzia populară: „nu ai ținut destul”. Concluzia medicală: nimeni nu a căutat cauza.

La Medical Prof, evaluarea corectă înseamnă:
• consult ENDOCRINOLOGIC — tiroidă, cortizol, insulină, hormoni sexuali
• analize care arată dacă există rezistență la insulină sau sindrom metabolic
• consult de NUTRIȚIE — plan alimentar construit pe viața ta reală, nu pe o listă tipizată
• reevaluare periodică, cu ajustări

Pe lângă schimbarea stilului de viață, există și terapii complementare — medicamentoase și chirurgicale. Care ți se potrivește se stabilește după evaluare, nu înainte.

Obezitatea este o boală. Ca orice boală, are nevoie de diagnostic, nu de vinovăție.

Programează-te acum pentru prima evaluare.

📞 Programări: 0751 555 655 | 0771 714 962
📍 Str. Energiei nr. 6, Bacău
🌐 medicalprof.ro

01/09/2026

⁉️” Dumneavoastră nu mă certați?Am prietene pe care nutriționistul le ceartă dacă nu scad în greutate.”

➡️Aceasta a fost întrebarea unei paciente diagnosticate cu obezitate de gradul 2, aflată sub tratament pentru schizofrenie paranoidă și care sincer m-a pus pe gânduri.
Bilantul ei după două luni?
➡️O scădere ponderală de 2,5 kg
➡️Un jurnal alimentar completat cu o sinceritate dezarmantă
➡️O luptă zilnică cu poftele necontrolabile apărute după ora 20:00.

⁉️Oare ce înseamnă, cu adevărat, un rezultat bun în cabinetul de nutriție?
Se reduce scăderea în greutate doar la o simplă ecuație de aport de calorii versus calorii pierdute sau este vorba despre un proces neurobiologic și emoțional mult mai profund adaptat și individualizat ?

✅Scăderea în greutate nu este o pedeapsă și nici un examen în care specialistul dă note, progresul real se construiește atunci când înlocuim dojenirea cu o curiozitate clinică.
Întrebarea de multe ori nu este “ De ce ai mâncat?”, ci „Ce s-a întâmplat la ora 20:00 și cm putem gestiona mai bine acel moment data viitoare?”.

✅În procesul de scădere ponderală , din punct de vedere etic și profesional nu măsurăm succesul unui om doar în kilograme pierdute, ba din contră merită să ne întrebăm, oare câți pacienți au renunțat definitiv la propria sănătate nu din lipsă de voință, ci din teama de a fi judecați?

🎯Dacă teama de dojană îl face pe un om să-și ascundă luptele chiar și față de cel care ar trebui să-i fie ghid, cine pierde de fapt în acest proces?

🎯Un cântar va arăta întotdeauna o cifră , dar nu va putea niciodată să ne arate cel mai important indicator al vindecării și anume acel momentul în care un pacient decide că nu mai trebuie să se ascundă.

Dietetician,
Alina Tănăsache

30/08/2026

🎯47 de ani, un IMC de 18,2 kg/m2 și un tablou clinic de o complexitate mare , definit de suprapunerea unor afecțiuni cronice severe și de o stare accentuată de malnutriție .

🔸Lupus eritematos sistemic cu nefropatie lupică și boală renală cronică stadiul IV (eGFR 18,52 mL/min/1,73m2), cu uree și creatinină mult crescute.
🔸Anemie secundară bolii cronice , cu feritină crescută pe fond inflamator, acidoză metabolică, litiază renală dreaptă și bronhopneumopatie cronică obstructivă.
🔸Istoric de megacolon toxic pe fond de infecție cu Clostridium cu colostomă și refacere a tranzitului, pneumonie stafilococică și boală Lyme tratată.
🔸Analiză de compoziție corporală ce evidențiază depleție tisulară, cu unghi de fază redus 4,2° și deficit de masă musculară scheletică (23,3 kg) ce confirmă un status de sarcopenie și malnutriție proteino-calorică.

🎯Ce leagă toate aceste afecțiuni este un principiu simplu, fiecare boală are recomandări specifice pentru un anumit fel de a mânca, iar rolul unui dietetician este să găsească punctul de echilibru unde aceste recomandări nu se anulează reciproc. Restricția proteică cerută în boala cronică renală nu trebuie să accentueze malnutriția, iar o dietă antiinflamatoare cerută de lupus nu trebuie să încarce rinichiul cu potasiu sau fosfor.
Gastrotehnia alimentară cerută de intestin nu trebuie să sacrifice aportul caloric necesar recuperării musculare.

⚠️Lupusul este o boală în care sistemul imunitar, dintr-un motiv pe care încă nu-l înțelegem complet, își atacă propriile țesuturi. Activitatea bolii nu este constantă , are perioade de acalmie și perioade de reactivare , iar ceea ce mâncăm poate înclina balanța într-o direcție sau alta, pentru că anumite alimente au potențial proinflamator, iar altele au efect antiinflamator dovedit.

⚠️Grăsimile Omega 3, din pește gras sau ulei de pește, sunt printre puținii nutrienți cu dovezi solide de reducere a markerilor inflamatori în bolile autoimune, pe de altă parte, grăsimile trans și cele saturate în exces cele din prăjeli, produse ultraprocesate, margarină hidrogenată alimentează exact tipul de inflamație cronică de care organismul ei nu are nevoie.

✅Aici intervine gastrotehnia și modul de preparare al alimentelor, de exemplu un piept de pui la cuptor sau la vapori nu este același aliment, nutrițional vorbind, cu un piept de pui prăjit în ulei încins. Prăjirea la temperaturi înalte generează compuși de oxidare a grăsimilor și produși de glicare avansată, ambii asociați cu accentuarea proceselor inflamatorii.
De aceea se recomandă constant fierberea, gătitul la vapori, înăbușirea sau coacerea , tehnici care păstrează valoarea nutritivă fără a adăuga „balast" inflamator.

✅Un detaliu puțin cunoscut sunt lăstarii de lucernă , alfa alfa, consumați cruzi, conțin un aminoacid numit L-canavanină, documentat în literatură ca posibil declanșator al reactivărilor lupice. E un exemplu perfect al ideii că, în bolile autoimune, alimentul recomandat pentru populația generală poate fi problematic pentru un pacient specific.

⚠️Tratamentul cu Prednison, necesar pentru controlul lupusului, vine cu un preț metabolic, acela de retenție de sodiu, tendință spre hiperglicemie și, pe termen lung, pierdere de masă osoasă.

Alimentația, în acest context, nu este o listă de alimente permise și interzise, mai degrabă este un instrument de precizie, ajustat lunar, în funcție de analize și de evoluția clinică, alături de echipa medicală curantă.

✅Să nu uităm că în spatele fiecărui tablou clinic complex se află un om care dorește doar să trăiască fără durere, iar hrana adaptată nu este o simplă dietă, ci este o dovada de grijă pe care i-o arătăm propriului corp la fiecare masă.

Dietetician,
Alina Tănăsache

29/08/2026

✅Zilele acestea la Buhuși s-a desfășurat cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale , iar aceasta a adus cu sine o secțiune dedicată nutriției și dieteticii , fapt care pune în prim-plan importanța integrării dieteticienilor autorizați în echipele medicale din spitalele .

✅Nutriția ca terapie asociată procesului de vindecare nu mai este un detaliu secundar în spital, ci un factor integrant în recuperarea pacientului.
Tratamentul medical funcționează cel mai bine când medicul, dieteticianul , kinetoterapeutul, psihologul și asistentul medical colaborează direct pentru un plan integrat și individualizat.
Pacienții cu afecțiuni cronice și nu numai au nevoie de ghidare nutrițională clară când ajung acasă.

✅Mă bucur să văd că nutriția bazată pe dovezi științifice își ocupă, pas cu pas, locul pe care îl merită în spitalele și conferințele medicale din România.

🎯Schimbarea se face prin colaborare și deschidere spre soluții adaptate conform recomandărilor ghidurilor europene privind multidisciplinaritatea actului medical!

Dietetician,
Alina Tănăsache

23/08/2026

⁉️V-ați întrebat vreodată de ce anumite 𝙖𝙡𝙞𝙢𝙚𝙣𝙩𝙚 𝙙𝙚𝙫𝙞𝙣 𝙥𝙧𝙚𝙛𝙚𝙧𝙖𝙩𝙚 , 𝙞𝙖𝙧 𝙖𝙡𝙩𝙚𝙡𝙚 𝙘𝙧𝙚𝙚𝙖𝙯𝙖̆ 𝙖𝙫𝙚𝙧𝙨𝙞𝙪𝙣𝙚 𝙖𝙡𝙞𝙢𝙚𝙣𝙩𝙖𝙧𝙖̆?
Veți spune, simplu, nu îmi place gustul, însă refuzul
de a consuma un anumit aliment este rareori o simplă preferință gustativă.

ℹ️Aversiunea alimentară reprezintă o reacție psihofiziologică complexă la intersecția dintre neurobiologie, experiența din copilărie și alegerea conștientă personală.

ℹ️Fie că se manifestă ca o respingere la nivel vizual provocată de o 𝙖𝙢𝙞𝙣𝙩𝙞𝙧𝙚 𝙙𝙞𝙣 𝙘𝙤𝙥𝙞𝙡𝙖̆𝙧𝙞𝙚 𝙨𝙖𝙪 𝙘𝙖 𝙤 𝙙𝙚𝙘𝙞𝙯𝙞𝙚 𝙡𝙖 𝙢𝙖𝙩𝙪𝙧𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚, relația noastră cu hrana reflectă modul în care procesăm siguranța, controlul și propriile valori.

ℹ️Multe aversiuni alimentare din prezent își au rădăcinile în primii ani de viață, deoarece creierul uman este programat să asocieze rapid un aliment cu o stare de rău fizic , 𝙪𝙣 𝙢𝙚𝙘𝙖𝙣𝙞𝙨𝙢 𝙚𝙫𝙤𝙡𝙪𝙩𝙞𝙫 𝙙𝙚 𝙨𝙪𝙥𝙧𝙖𝙫𝙞𝙚𝙩̦𝙪𝙞𝙧𝙚 𝙘𝙪𝙣𝙤𝙨𝙘𝙪𝙩 𝙨𝙪𝙗 𝙣𝙪𝙢𝙚𝙡𝙚 𝙙𝙚 𝙀𝙛𝙚𝙘𝙩𝙪𝙡 𝙂𝙖𝙧𝙘𝙞𝙖 .

ℹ️Psihologul John Garcia a identificat acest efect în anii ‘50. În cadrul experimentelor sale, șobolanii au consumat apă îndulcită și au fost ulterior expuși la radiații care le provocau stare de vome/greață.
Deși starea de rău apărea la ore distanță de la consum, animalele refuzau categoric să mai atingă apa cu acel gust.

ℹ️O singură indigestie provocată de un ingredient în copilărie poate declanșa o respingere de lungă durată, hrănirea forțată, regula de a „mânca tot din farfurie” creează o asociere directă între actul alimentării și anxietate sau lipsa de autonomie.

ℹ️La polul opus se află aversiunea adoptată la vârsta adultă prin deliberare rațională, decizia de a elimina anumite preparate nu sunt create dintr-un reflex de apărare involuntar, ci din alinierea la principii etice, ecologice sau de sănătate ,precum adoptarea unui stil de viață vegan sau renunțarea la produsele ultraprocesate.

ℹ️Există numeroase studii din psihologia comportamentală ce dovedesc că alegerile conștiente pot reprograma percepția senzorială, un aliment refuzat inițial exclusiv din motive etice ajunge, în timp, să declanșeze un dezgust fiziologic.

✅Nu înseamnă că trebuie să te forțezi vreodată să mănânci ceva ce îți trezește disconfort, ci că poți privi acel aliment dintr-o poziție conștientă.

✅𝐇𝐫𝐚𝐧𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐞, 𝐜𝐢 𝐬̦𝐢 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆.

⁉️ 𝐷𝑎𝑐𝑎̆ 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑢𝑛 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟 𝑖𝑛𝑔𝑟𝑒𝑑𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑝𝑎𝑟𝑎𝑡 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑡̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑜𝑎𝑐𝑎̆ aversiune 𝑎𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑎̆ , 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑒?

Dietetician,
Alina Tănăsache

22/08/2026

🎯Merdenea sau croissant, margarină sau untură sau poate mai degrabă războiul aluaturilor și lecția despre caracter?

🎯Conflictul simbolic pornit după o afirmație în mediul online dintre merdenea și croissant nu este despre foietaj, ci despre o formă subtilă de snobism alimentar pe care o proiectăm, adesea inconștient, atunci când lăsăm eticheta și prețul unei gustări să devină o măsură a valorii umane, uitând că, dincolo de preț și ingrediente, hrana ar trebui să ne unească, nu să ne clasifice.

🎯În spatele etichetelor de „mâncare ieftină” versus „răsfăț culinar rafinat” se poate ascunde o lecție profundă despre propriul caracter, empatie și modul în care alegem să ne privim unii pe alții.

🎯Dacă vom analiza nutrițional margarina versus untura, cu siguranță dezbaterea nu va fi foarte lungă, ambele sunt surse dense de calorii și grăsimi, însă niciuna nu transformă o patiserie într-un aliment de bază.
Diferența reală stă în modul de procesare și în tipul de acizi grași pe care îi aduc în corp.

ℹ️Margarina este un produs de origine vegetală, intensiv procesat și deși tehnologiile moderne au redus dramatic acizii grași trans, margarina de patiserie rămâne bogată în uleiuri rafinate frecvent de palmier sau floarea-soarelui și emulsifianti.

ℹ️Untura este o grăsime de origine animală, minim procesată, fiind adesea demonizată, untura conține aproximativ 45% acizi grași mononesaturați , de exemplu acid oleic, similar cu cel din uleiul de măsline și este foarte stabilă la temperaturi înalte, deși aduce un aport de colesterol și grăsimi saturate.

✅Mâncarea ajunge la un moment dat să fie privită ca simbol de statut , ceea ce poate fi o capcană a adulților, un copil nu se naște privind superior la merdeneaua altui copil, el învață această sprânceană ridicată din discuțiile noastre zilnice. Adevărata educație nu stă în prețul croissant-ului cumpărat de la cafeneaua la modă, ci în capacitatea de a nu folosi alimentele ca pe un instrument de validare socială.

✅Când vom înceta să privim “farfuria vecinului” prin prisma judecății și vom începe să o privim prin prisma empatiei, vom realiza că și croissantul, și merdeneaua au, în esență, aceeași menire, aceea de a ne hrăni.
Felul în care alegem să stăm la masă unii cu alții este singurul lucru care rămâne cu adevărat și spune despre noi ca și caracter uman.

🎯A ști să apreciezi un gust simplu, a înțelege ce mănânci fără superioritate și a fi gata să împarți o merdenea pe o bancă valorează, din punct de vedere uman și nutrițional, mult mai mult decât orice etichetă purtată ca o emblemă a unui brand.

Dietetician,
Alina Tănăsache

12/08/2026

ℹ️ Nu credeam că voi scrie rândurile acestea, dar uneori este nevoie de un „punct pe i” tranșant pentru a trasa o linie clară și responsabilă în mijlocul haosului informațional care invadează mediul online.

ℹ️Acum câteva zile am primit două telefoane de la două colege – una din Iași, alta din Timișoara, adică din două colțuri opuse ale țării, dar exact aceeași frământare, cm a ajuns un dietetician licențiat în situația de a trebui să își justifice, la fiecare pas, propria muncă și valoarea ei?

ℹ️Încă persistă această iluzie că un dietetician pocnește din degete și scoate la iveală un „plan de slăbit” sau , mai rău, acea întrebare aruncată cu un zâmbet condescendent la o întâlnire amicală sau chiar în cabinet:
„𝑫𝒆𝒄𝒊, 𝒑𝒓𝒂𝒄𝒕𝒊𝒄, 𝒕𝒖 𝒍𝒆 𝒅𝒂𝒊 𝒐𝒂𝒎𝒆𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒐 𝒇𝒐𝒂𝒊𝒆 𝒄𝒖 𝒄𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒎𝒂̆𝒏𝒂̂𝒏𝒄𝒆 𝒄𝒂 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒍𝒂̆𝒃𝒆𝒂𝒔𝒄𝒂̆?”

❌𝑼𝒉... 𝑵𝒖! 𝑨𝒃𝒔𝒐𝒍𝒖𝒕 𝒏𝒖!

✅Poate că o parte din problema noastră structurală este că am devenit mult prea obișnuiți să explicăm calm, să ajutăm necondiționat, să ne adaptăm la nesfârșit și să mai facem „rapid încă o recomandare” pe holul spitalului, în pauza de masă sau în mesajele private de pe rețelele sociale, iar în tot acest exces de empatie, am uitat un lucru fundamental, 𝒆𝒙𝒑𝒆𝒓𝒕𝒊𝒛𝒂 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒄𝒂𝒍𝒂̆ 𝒂𝒓𝒆 𝒐 𝒗𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒇𝒊𝒏𝒂𝒏𝒄𝒊𝒂𝒓𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒆𝒕𝒊𝒄𝒂̆ 𝒄𝒍𝒂𝒓𝒂̆.

🎯Când îți stabilești singur tariful în mediul privat, te lovești de un mare zid psihologic și de piață și anume 𝒄𝒐𝒏𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕̦𝒂 𝒏𝒆𝒍𝒐𝒊𝒂𝒍𝒂̆ 𝒂 „𝒏𝒖𝒕𝒓𝒊𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒊𝒔̦𝒕𝒊𝒍𝒐𝒓” 𝒂𝒄𝒓𝒆𝒅𝒊𝒕𝒂𝒕̦𝒊 𝒍𝒂 𝒄𝒖𝒓𝒔𝒖𝒓𝒊-𝒇𝒖𝒍𝒈𝒆𝒓 𝒅𝒆 𝒕𝒓𝒆𝒊 𝒔𝒂̆𝒑𝒕𝒂̆𝒎𝒂̂𝒏𝒊.
Când piața este invadată de persoane fără nicio pregătire medicală, care vând „diete de detox” la prețuri derizorii sau, dimpotrivă, pachete speculative de „coaching”, dieteticianul clinician se trezește presat să își justifice fiecare leu.

🎯Când piața este invadată de persoane fără nicio pregătire medicală care vând „diete de detox” la prețuri derizorii sau, dimpotrivă, pachete speculative de „coaching”, dieteticianul clinician se trezește presat să își justifice prețul.
Un tarif de 200–400 de lei pentru o consultație nu acoperă doar cele 45-60 de minute petrecute față în față cu pacientul.
El plătește munca nevăzută din spatele ușilor închise:
ℹ️Analiza riguroasă a dosarului medical și a analizelor de sânge;
ℹ️Calculul minuțios al macro și micronutrienților adaptați patologiei;
ℹ️Softurile specializate de analiză nutrițională clinică;
ℹ️Riscul de malpraxis și responsabilitatea juridică pe care niciun „coach” de ocazie nu și-o va asuma vreodată;
ℹ️Chiria spațiului, taxele la stat, cotizațiile la Colegiul Dieteticienilor din România și educația medicală continuă .

🎯O recomandare empirică găsită pe rețelele sociale este o simplă părere.
🎯O intervenție nutrițională concepută de un dietetician licențiat este un act de responsabilitate medicală menit să prevină complicații, să sprijine tratamentul medical , să reducă zilele de spitalizare sau să crească calitatea vieții.

✅ 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑚 𝑠𝑐𝑢𝑧𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑛𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑧𝑎̆𝑚 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑎, 𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑙𝑒𝑠 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑒𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑎𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑖, 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡̦𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑡𝑎𝑥𝑒 𝑝𝑙𝑎̆𝑡𝑖𝑡𝑒 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑙 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖.

✅Iar atunci când în orice domeniu ai lucra , îți faci munca cu fermitate și demnitate, abia atunci societatea va înțelege că RESPECTUL nu se construiește pe scurtături de trei săptămâni, ci pe ani de studiu, rigurozitate științifică și responsabilitate clinică.

Dietetician,
Alina Tănăsache

11/08/2026

⚠️Atunci când discutăm despre nutriția pacienților spitalizați, ar trebui discutat obligatoriu și despre risipa alimentară, deoarece aceasta nu este o problemă de gestiune de resurse, ci un indicator de gravitate clinică.
Ignorarea unei farfurii neconsumate reprezintă un eșec de monitorizare la fel de grav ca omiterea înregistrării unei curbe febrile sau a unei scăderi de tensiune arterială.

⚠️Un meniu calculat impecabil de către un dietetician devine inutil dacă 50-70% din el ajunge la deșeuri menajere.
Refuzul alimentar în spital rareori este o simplă dovadă de moft, el este adesea un simptom al bolii , de exemplu anorexie de cauză inflamatorie, greață, disgeuzie, durere, anxietate sau dificultăți de masticație și deglutiție.

⚠️Fără o monitorizare cantitativă a resturilor alimentare, echipa medicală poate trăi cu falsa impresie că pacientul este hrănit corespunzător, în timp ce acesta intră progresiv într-o stare de catabolism accentuat.

⚠️În multe spitale europene s-a implementat sistemul de monitorizare vizuală a farfuriei sau Plate-Waste Scale, folosindu-se un sistem rapid de evaluare vizuală în 4 trepte, completat de asistentul medical sau infirmieră la ridicarea tăvii:
➡️100% consumat sau aport complet.
➡️75% consumat sau deficit minor, nu necesită ajustare imediată dacă starea clinică este stabilă.
➡️50% consumat sau deficit moderat, în acest caz apare un semnal de alarmă care necesită reevaluare în 24 de ore.
➡️25% consumat, adică deficit sever și necesită declanșarea automată a protocolului de suport nutrițional.

🎯Înregistrarea acestui procent în foaia electronică de observație durează sub 10 secunde per pacient, dar oferă o imagine clară asupra evoluției metabolice de la o zi la alta.

🎯Din păcate , în 2026, în România, după perindarea multor partide politice la Ministerul Sănătății , nutriția ocupă un loc în care modul de alimentare reprezintă doar o anexă logistică sau un serviciu de cazare, mai degrabă decât o terapie medicală activă.

🎯Această abordare creează o discrepanță uriașă față de practicile validate internațional de societățile de profil cm este ESPEN – European Society for Clinical Nutrition and Metabolism.

Dietetician,
Alina Tănăsache

05/08/2026

A discuta despre nutriție pe rețelele sociale este la îndemâna oricui, mai ales într-un cadru legislativ care încă învață să reglementeze acest domeniu.

Însă a produce schimbări reale ,cum ar fi în alimentația din spitale , necesită ani de studiu, responsabilitate și, mai ales, educație continuă.

🥗 În cadrul proiectului “Gusos și sănătos în farfuria din spital” am continuat seria atelierelor noastre educative cu o sesiune dedicată copiilor și părinților, în care am descifrat împreună eticheta nutrițională:

✅Cum citim corect lista de ingrediente?

✅Cum facem diferența dintre produsele rafinate și cele integrale/nerafinate?

✅Care sunt denumirile ascunse sub care se ascunde zahărul adăugat?

Educația alimentară începe din familie și se construiește pas cu pas! 💡

A fost interactiv , am colorat, am povestit, am râs împreună, a fost minunat!

⁉️Voi ce căutați mai întâi atunci când citiți eticheta unui produs alimentar?

Dietetician,
Alina Tănăsache

Alina Tanasache- Nutritie si Dietetica Clinica

08/09/2026

07/09/2026

01/09/2026

30/08/2026

29/08/2026

23/08/2026

22/08/2026

12/08/2026

11/08/2026

05/08/2026

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category

Listing takedown request