CMI Diaconu Malina Nicoleta

19/06/2026

Testul Babeș- Papanicolaou nu cauzează cancer. Salvează vieți!

În ultima perioadă, pe rețelele sociale circulă afirmații false potrivit cărora testul Babeș-Papanicolaou ar provoca, prin recoltare, cancerul de col uterin. Aceste informații sunt complet neadevărate, nu au niciun temei științific și pun în pericol sănătatea femeilor.

🔬Testul Babeș Papanicolaou este o procedură simplă, sigură și nedureroasă, prin care se recoltează celule de la nivelul colului uterin pentru a fi examinate la microscop. Scopul testului este identificarea modificărilor celulare precanceroase, înainte ca acestea să evolueze spre cancer. Recoltarea presupune o atingere superficială a celulelor de la suprafața colului și nu provoacă leziuni, nu declanșează și nu favorizează apariția cancerului.

Cancerul de col uterin este determinat în aproape toate cazurile de infecția persistentă cu anumite tipuri de virus HPV (papilomavirus uman). Tocmai de aceea, depistarea precoce prin screening este esențială, leziunile descoperite la timp pot fi tratate complet, înainte de a deveni cancer.

📊Dovezile științifice sunt consistente și neechivoce. Programele organizate de screening au redus semnificativ atât incidența, cât și mortalitatea prin cancer de col uterin în țările care le-au implementat. Cancerul de col uterin este, în prezent, una dintre formele de cancer care pot fi prevenite aproape în totalitate, prin vaccinarea anti-HPV și screening regulat.

INSP - Institutul Național de Sănătate Publică recomandă ferm:

✅Informați-vă exclusiv din surse oficiale și de la personalul medical calificat;
🚫 Nu distribuiți și nu credeți mesajele alarmiste care descurajează testarea;
👩‍⚕️Participați la programele de screening pentru cancerul de col uterin și discutați cu medicul de familie sau cu medicul ginecolog despre intervalul potrivit pentru dumneavoastră.
⚠️Dezinformarea costă vieți. Renunțarea la testare, ca urmare a unor mituri fără fundament, înseamnă pierderea șansei de a depista la timp o boală care, descoperită precoce, este vindecabilă.
Testul Babeș- Papanicolaou rămâne un instrument sigur și vital în prevenirea cancerului de col uterin.

12/06/2026

Multe femei cred că după menopauză scapă de grija unei sarcini. În realitate, după menopauză începe să crească o altă grijă: riscul de infarct…
Dar despre asta se vorbește mult mai puțin.

Pentru că, în imaginarul colectiv, infarctul este un domn trecut de 50 de ani, cu burtă, tensiune mare și două pachete de țigări pe zi.
Femeia?
Femeia are bufeuri.
Femeia are schimbări hormonale.
Femeia are menopauză.
Inima poate să mai aștepte.
Sau cel puțin așa credem.

Până la menopauză, femeile au într-adevăr un risc cardiovascular mai mic decât bărbații de aceeași vârstă.
Nu pentru că sunt invincibile.
Nu pentru că ateroscleroza le ocolește din politețe.Ci pentru că estrogenii exercită efecte favorabile asupra vaselor de sânge, colesterolului și metabolismului.

Numai că estrogenii nu sunt o poliță de asigurare pe viață.
Sunt doar o amânare a facturii.

Iar după menopauză, factura începe să sosească.
LDL-colesterolul crește.
Tensiunea arterială crește.
Grăsimea abdominală se acumulează mai ușor.
Riscul de diabet devine mai mare.
Arterele își pierd treptat din elasticitate

Aceste schimbări sunt bine documentate și recunoscute în ghidurile europene de prevenție cardiovasculară și în documentele dedicate sănătății cardiovasculare a femeii.

Cu alte cuvinte: menopauza nu închide doar un capitol hormonal. Deschide și contabilitatea cardiovasculară.

Schimbările nu apar într-o dimineață și spun:
-Bună ziua, am venit să vă fac infarct peste cinci ani.
Ele lucrează discret.
Ani la rând.

Iar când apar simptomele, începe adevărata piesă:
-E de la menopauză.
-E de la oboseală.
-E de la stres.
-E de la coloană.
-E de la vreme.
-E de la toate.

Și astfel, după ce excludem inima din discuție, aflăm că era tocmai inima.

Pentru că la femei infarctul poate apărea cu: lipsă de aer; oboseală neobișnuită; greață; transpirații reci; durere în mandibulă; durere în spate sau între omoplați; o stare ciudată că „ceva nu este în regulă”.

Uneori fără celebra durere violentă în piept pe care o așteaptă toată lumea.

Datele sunt încăpățânate.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la femei în Europa.

Mai mult decât multe dintre bolile care ne sperie și despre care vorbim zilnic.
Dar statisticile nu au talent literar.
Nu fac titluri spectaculoase.
Nu generează panică.
Doar descriu realitatea.

Iar realitatea spune că, după menopauză, riscul cardiovascular al femeii începe să se apropie progresiv de cel al bărbatului.

Multe femei se pregătesc pentru menopauză cumpărând ventilatoare, haine mai subțiri și remedii pentru bufeuri.

Poate că ar trebui să adauge pe listă și altceva:
o măsurare a tensiunii,
un profil lipidic,
o glicemie,
mai multă mișcare,
deloc țigări.

Pentru că bufeurile sunt neplăcute.
Dar infarctul nu este un simptom al menopauzei.
Este o boală care profită de faptul că ne gândim la altceva.

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament. Anca Tau

31/05/2026

Să ne înțelegem: Românul nu are colesterol! Românul are „un pic mărit”…

Nu are tensiune. Are „emoții”…
Nu are burtă metabolică. Are „constituție”…
Nu are glicemie crescută. A mâncat „ceva dulce aseară”…
Nu are risc cardiovascular. Are „analize aproape bune”…

Și, mai ales, românul nu are timp să meargă la medic.
Are treabă.
Are rate.
Are serviciu.
Are copilul la meditații.
Are mașina în service.
Are concediu de planificat.
Are viață…

Numai inima nu ține cont de program.
Ea nu zice:
„Aoleu, omul are ședință joi, îl las pentru luni.”
Nu.
Inima tace.

Tace la 30 de ani, când LDL-ul e „doar puțin crescut”.
Tace la 35, când tensiunea e „de stres”.
Tace la 40, când trigliceridele sunt „de la sărbători”.
Tace la 45, când oboseala e „normală, toată lumea e obosită”.
Tace la 50, când urcatul scărilor devine negociere diplomatică între plămâni, genunchi și demnitate.
Și apoi, într-o zi, nu mai tace.
Și atunci începe teatrul.

- Doamna doctor, dar eu n-am avut nimic!
- Ba ați avut.
- Dar nu m-a durut nimic!
- Ateroscleroza nu trimite notificări.
- Dar eu muncesc mult!
- Excelent. Și vasele dumneavoastră au muncit mult. În regim de avarie.
- Dar tata a trăit până la 90 de ani!
- Foarte frumos. Dar dumneavoastră nu sunteți tata. Sunteți dumneavoastră, cu somnul dumneavoastră, stresul dumneavoastră, tensiunea dumneavoastră și colesterolul dumneavoastră „un pic”.

Aici e tragedia noastră. Noi credem că boala cardiovasculară apare brusc.
Nu apare brusc.
Brusc apare doar nota de plată.

Boala cardiovasculară: Se adună. Se adună în ani de tensiune „puțin mare”.
În ani de colesterol „nu chiar așa rău”. În ani de fumat „doar la cafea”. În ani de nopți scurte, mese târzii, kilograme în plus și mișcare amânată.În ani de „lasă, că sunt tânăr”. În ani de „după sărbători”. În ani de „mă duc când am timp”…

Când spui „sunt prea tânăr”, arterele nu aplaudă.
Când spui „nu mă doare nimic”, placa de aterom nu se oprește din crescut.
Când spui „nu am timp”, tensiunea nu-și ia concediu.
Când spui „mănânc destul de sănătos”, ApoB-ul nu se emoționează.

De aceea prevenția nu este moft
Nu este „să cauți boala cu lumânarea”.
Prevenția este să nu ajungi să cauți ambulanța cu disperare.

Când ai măsurat ultima dată tensiunea acasă, în liniște, nu pe fugă?
Știi cât ai LDL-ul sau doar știi că „a ieșit bine”?
Dacă ai infarct sau AVC în familie la vârste tinere, ți-ai verificat vreodată Lp(a)?
Poți urca două etaje fără să dai vina pe vârstă, genunchi, vreme, lift sau „perioada asta”?
Cât din sănătatea ta se bazează pe date reale și cât pe speranța că „n-are ce să fie”?
De câți ani amâni consultația pentru că „nu e momentul”?

Aici e marea păcăleală:
ce nu simți nu înseamnă că nu există.

Știu și replica următoare:
„Dar dacă mă caut, sigur îmi găsesc ceva.”
Foarte posibil.
Dar poate tocmai acel „ceva” este diferența dintre tratament la timp și eveniment ireversibil.
Dintre o pastilă luată seara și un stent pus noaptea.
Dintre o schimbare făcută azi și o familie speriată mâine pe holul spitalului.

Nu trebuie să trăim medicalizați.
Nu trebuie să ne facem analize în fiecare lună.
Nu trebuie să transformăm viața într-un Excel cu parametri biologici.

Dar trebuie să încetăm cu această comedie națională:
„Sunt bine, pentru că nu mă doare nimic.”
Ești bine când riscul tău este cunoscut.
Când tensiunea este măsurată, nu ghicită.
Când colesterolul este interpretat, nu doar încercuit pe buletin.
Când știi dacă ai diabet, prediabet, Lp(a) mare, ApoB mare sau istoric familial important.
Când urci scările fără să-ți negociezi existența la etajul doi.
Când nu confunzi vârsta tânără cu imunitatea biologică.

Pentru că arterele nu știu ce scrie în buletin.
Ele știu doar ce le-ai făcut ani la rând.

Și, finalul e mereu același:
toată lumea știa, nimeni n-a făcut nimic, iar când se întâmplă, suntem profund surprinși.

Prevenția este maturitate.

Pentru că infarctul nu apare din senin. Din senin apare doar mirarea noastră.
Și uneori, din păcate, mirarea vine prea târziu…

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratamente . Anca Tau

10/05/2026

28/04/2026

‼️În prezent, 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐔𝐄 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐧𝐭𝐢-𝐇𝐏𝐕 𝐚 𝐟𝐞𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐢 𝐛𝐚𝐢𝐞𝐭𝐢𝐥𝐨𝐫 ca parte a programelor naționale de imunizare, un pas major în combaterea cancerului de col.
În Portugalia, s-au vaccinat 97% dintre fetele de 15 ani, pe când în Bulgaria și România, cifrele sunt mult mai modeste. 👇

28/04/2026

⚠Poliomielita, este o boală infecțioasă produsă de poliovirus, care afectează în special copiii sub 5 ani, prin paralizii apărute la nivelul membrelor. Boala are o gravitate deosebită prin handicapurile motorii pe care le lasă pe viaţă, respectiv prin fatalitatea cauzată de paralizia mușchilor respiratorii.
Nu există tratament specific pentru poliomielită, cea mai eficientă măsură de prevenire a acestei boli fiind VACCINAREA!
💉DTPa-VPI-Hib-Hep. B este hexa vaccinul care protejează sugarul împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B, poliomielitei şi a bolii determinate de Haemophilus influenzae tip b.
➡️Vaccinul cu componenta polio se administrează GRATUIT, la medicul de familie, conform calendarului național de vaccinare la:
2 luni, 4 luni și 11 luni și la 5-6 ani de viață.

https://insp.gov.ro/2026/03/03/comunicat_de_presa_vaccinarea_2026/

13/04/2026