DRB Prolife SRL -Dr. Belindescu Madelena

20/06/2026

Decalotarea la băieți: mituri și realitate

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc de la părinți este:

❓ "Trebuie să decalotez pen*sul copilului?"

În majoritatea cazurilor, NU.

La naștere și în primii ani de viață, prepuțul este în mod normal aderent de gland. Acesta este un mecanism natural de protecție și nu reprezintă o problemă.

Decalotarea forțată poate provoca:

▪️durere;

▪️sângerare;

▪️fisuri;

▪️cicatrici;

▪️fimoză secundară.

Ce recomandăm?

▪️Igienă normală, externă.

▪️Nu forțați retragerea prepuțului.

▪️Lăsați procesul de separare să se producă natural.

Pe măsură ce copilul crește, prepuțul devine treptat mai mobil. La mulți băieți, decalotarea completă apare spontan în copilărie sau chiar mai târziu.

🔴 Este necesar consult medical dacă apar:

▪️durere la urinare;

▪️infecții repetate;

▪️umflarea importantă a prepuțului;

▪️jet urinar modificat;

▪️imposibilitatea urinării.

Un prepuț care nu se decalotează la un copil mic NU înseamnă automat fimoză și NU necesită decalotare forțată.

Părinți de băieți, dvs. Cum ați procedat? 👇

18/06/2026

13/06/2026

Molluscum Contagiosum
Molluscum contagiosum este o infecţie a copiilor care este determinată de un poxvirus, numit virusul molluscum. Acesta produce excrescenţe ne-canceroase, benigne ale straturilor pielii. Boala este răspândită prin contact direct cu pielea unei persoane infectate sau prin folosirea în comun a prosoapelor cu cineva care are această boală Au fost raportate ocazional izbucniri în colectivităţi de copii.
Simptome
Molluscum contagiosum produce un număr mic, de obicei între 2 şi 20, de excrescenţe elevate, în formă de dom sau noduli cutanaţi. Acestea tind să fie foarte mici, de culoarea pielii sau rozalii, cu aspect strălucitor şi o indentare sau găurică în centru. Se găsesc mai ales pe faţă, trunchi şi extremităţi dar se pot dezvolta oriunde pe corp cu excepţia palmelor şi tălpilor. Nu sunt dureroase şi pot dura câteva luni sau câţiva ani. Perioada de incubaţie variază între 2 şi 7 săptămâni deşi uneori poate dura şi 6 luni. Dacă părinţii observă excrescenţe sau noduli care îndeplinesc descrierea de mai sus se recomandă consult medical.
Diagnostic. Tratament.
Medicul pediatru poate pune diagnosticul prin examinarea vizuală a excrescenţelor. Dacă diagnosticul este neclar medicul poate efectua o biopsie cutanată sau poate trimite copilul la un dermatolog pentru biopsie.
Tratament
De cele mai multe ori, nodulii de molluscum dispar de la sine fără tratament. Aceasta înseamnă că acei copii care au doar câteva leziuni izolate nu au nevoie de îngrijiri speciale. Dar dacă copilul doreşte, nodulii pot fi înlăturaţi prin chiuretare sau cu agenţi de exfoliere sau cu azot lichid. Aceste metode sunt dureroase şi în foarte rare situaţii pot apare cicatrici după vindecarea infecţiei.
Prognostic. Prevenire
Infecţia cu molluscum contagiosum tinde să dispară după o perioadă de câteva luni sau ani. La copiii care au sistem imun suprimat pot prezenta infecţii persistente sau infecţia se poate răspândi spre alte părţi ale corpului.
Prevenire
Se recomandă ca părinţii să evite contactul piele-la-piele cu alţi copii sau cu adulţi care au leziuni de tip molluscum contagiosum.
După Immunizations and Infectious Diseases: An Informed Parents Guide; American Academy of Pediatrics;
Sursa: https://www.healthychildren.org/.../Molluscum-Contagiosum...
Sursa foto: kidshealth.org

11/06/2026

Știați că ...
Roseola Infantum
Virusul herpetic uman 6 este cea mai frecventă cauză a acestei erupții rozalii. Principalele simptome sunt:
1 ) febra: temperatura atinge 39,5 – 40°C și durează timp de 3 zile. Pot apare frisoane cam la o treime din copii. Temperatura revine la normal odată cu apariția erupției, în a 4-a zi de boală;
2) erupția; apare concomitent cu dispariția febrei și acest lucru este cel mai important pentru diagnostic;
3) lipsa apetitului, creșterea în dimensiuni a ganglionilor de la nivelul gâtului.
Sursa ABC-pedia Study Guide

08/06/2026

04/06/2026

Sindromul copilului zgâlțâit (SCZ) (trauma abuzivă a capului)
Ce este? SCZ este o leziune cerebrală serioasă dar care poate fi prevenită produsă de scuturarea violentă a copilului. SCZ duce la hemoragii, edem, leziuni cerebrale sau chiar deces.
Aspecte cheie:
* riscul cel mai mare: copiii mai mici de 1 an, mai ales cei de 2-4 luni: au capul mare, gâtul slab și creier în dezvoltare
* factor declanșator principal: frustrarea celor care îi îngrijesc pe copii legat de plâns
* Plânsul este normal (are un vârf maxim la circa 2 luni)
Un copil trebuie să nu fie scuturat, aruncat, lovit sau pălmuit NICIODATĂ. Acestea pot duce la orbire, convulsii, întârzieri în dezvoltare, paralizii și chiar deces.
Sfaturi pentru prevenirea SCZ:
- Gestionarea primului plâns: verificări de bază: foamea, scutecul, temperatura, semne de boală
- Încercarea de a calma copilului: înfășare de siguranță, legănare blândă, contact piele-la-piele, suzetă, muzică înceată, vorbit cu copilul, plimbare sau mers cu mașina cu copilul. Este în regulă ca cei mici să fie lăsați să plângă în siguranță dar pentru scurt timp.
- Controlul stresului parental: 5 minute de pauză: punerea copilului în pătuț, pe spate, respirație, numărare, resetare, chemarea unui ajutor. Un copil trebuie să nu fie niciodată manevrat la mânie.
- Alegerea atentă a celor ce îngrijesc copiii: verificarea modului în care manevrează copilul, observarea comportamentului persoanei, educarea persoanei ca să nu scuture copilul niciodată
- Căutarea de suport: un prieten, o rudă, discuții cu medicul copilului, învățarea despre plânsul normal, plânsul cu cianoză, etc.
Semne de urgență (care cer acțiune rapidă)
* iritabilitate extremă
* vărsături
* somnolență marcată, lipsă de răspuns la stimulare
* convulsii
* probleme de respirație
* alimentație deficitară
În prezența acestor semne se caută ajutor medical de urgență.
De reținut:
Scuturarea copilului poate produce leziuni permanente.
După Med G

04/06/2026

Ce sunt polipii?
”"POLIPII " sau HIPERTROFIA VEGETAȚIILOR ADENOIDE
⭐CE SUNT VEGETAȚIILE ADENOIDE ?
Vegetațiile adenoide reprezintă o masă de țesut limfatic, la fel ca al amigdalelor, care se dezvoltă în regiunea dintre nas si gât. Tot aici se deschide și comunicarea dintre nas și ureche, de unde și corelația între vegetații si otită.
⭐CE ROL AU?
✅ asemanator amigdalelor, de a captura și distruge particulele străine care sunt inspirate pe nas.
✅ ating mărimea maximă la vârsta de 3 – 5 ani, apoi încep să se usuce, și dispar complet în jurul varstei de 15 ani .
⭐ CÂND DEVINE O PROBLEMĂ?
✅ Cu fiecare episod de răceală se mai adaugă un anumit volum de ţesut limfoid peste cel existent (un nou strat), astfel încât la un moment dat, ajunge să acopere parţial sau complet cele două orificii nazale prin care aerul ajunge din nas în cavitatea bucală și de aici în căile respiratorii inferioare și plămâni. Copilul va trebui să folosească din ce în ce mai mult cavitatea bucală pentru a respira.
✅ De asemenea, alergiile pot determina cresterea in volum.
⭐CARE SUNT SIMPTOMELE HIPERTROFIEI ADENOIDIENE?
✅ respirație dificilă prin nas
✅ respirație predominent prin gură (ceea ce poate - duce la uscarea buzelor și a gurii)
✅ vocea este nazonată ( ca și cm nările ar fi pensate)
✅ respirație zgomotoasă
✅ respirație urât mirositoare
✅ sforăit
✅ oprirea respirația câteva secunde în timpul somnului (apnee obstructivă de somn), ceea ce poate duce la somn perturbat si ca urmare ✅ probleme de învățare, de comportament
✅ infecții frecvente sau cronice ale nasului sau ale sinusurilor
✅ infecții ale urechii și pierderea auzului
⭐COMPLICAȚIILE:
✅ infectția adenoizilor -adenoidita acută, când secrețiile mucopurulente abundente se însoțesc de febră.
✅ otite medii
✅ conjunctivite
✅ bronșite recidivante
✅ laringita striduloasă
✅ complicații la distanță de focarul infecțios rinofaringian reprezentate de apendicită sau nefrite.
⭐CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL DE HIPERTROFIE ADENOIDIANĂ?
Se face un examen clinic ORL complet, în cazul în care copilul este cooperant se va efectua un examen endoscopic al rinofaringelui (examinarea cu o videocameră prin nas pentru a pune în evidenţă volumul polipilor din spatele nasului)
⭐DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
Aceasta boală poate fi confundată, în lipsa unui examen făcut de specialistul ORL, cu:
✅ deviația de sept nazal,
✅ rinita alergică,
✅ polipul nazal,
✅ imperforația coanală,
✅ rinita hipertrofică.
⭐CÂND ESTE INDICATĂ ÎNDEPĂRTAREA PE CALE CHIRURGICALĂ A POLIPILOR?
Există câteva reguli stricte care dictează momentul oportun al intervenţiei chirurgicale. Acestea sunt legate de apariţia otitelor seroase cu repetiţie, episoade de laringită acută cu tuse lătrătoare, apariţia astmului bronșic juvenil, a faciesului adenoidian, a sforăitului în timpul somnului de-a lungul unei perioade de timp mai lungi, apneea în somn,hipoacuzie, simptome persistente de oboseală nejustificată.
⭐Operaţia de „polipectomie” la copil este denumită medical adenoidectomie. Ea se poate realiza clasic sau endoscopic . Recuperarea este foarte rapidă.”
Sursa: Centrul medical de pediatrie Vital Med
Sursa foto: Healthline

03/06/2026

Știați că?
Când în trambulină sar simultan un adult și un copil cu diferențe semnificative de greutate, există riscul de fractură a tibiei proximale la copil, numită și fractură de trambulină, datorită presiunii exercitate pe osul imatur al micuțului în timpul reculului (cei mai vulnerabili sunt copii sub 5 anișori). Ce este încă foarte importantă, fără plase de siguranță să nu folosim niciodată trambulina!
Sursa: Dr. Szarvadi Timea Tunde

02/06/2026

Ce este displazia de şold?
Displazia de şold este un termen medical are defineşte instabilitatea sau laxitatea articulaţiei şoldului, afecţiune care afectează mii de copii anual. Severitatea variază de la simpla instabilitate a şoldului la dislocare completă. Aproximativ 1 din 20 de nou-născuţi născuţi la termen prezintă instabilitatea şoldului şi 2-3 din 1000 de nou-născuţi au nevoie de tratament pentru displazie de şold.
Displazia de şold nu este o malformaţie congenitală pentru că nu lipseşte imic. Această laxitate se datorează hormonilor materni care ajută ligamentele să se relaxeze în timpul naşterii. Din cauza acestor hormoni displazia de şold apare mai des la fetiţe decât la băieţi. De asemenea, poziţia copilului în uter poate determina forţarea întinderii articulaţiei şoldului şi apariţia instabilităţii articulare.
Din fericire majoritatea displaziilor de şold dispar în mod normal şi şoldurile cresc normal ulterior. Aceasta se întâmplă în 90% din cazuri DAR înfăşarea strânsă a picioarelor, factori genetici şi alte afecţiuni pot împiedica corecţia spontană a displaziei. De curând, studiile au arătat că forme uşoare de displazie a şoldului sunt cauze frecvente de artrită a şoldului la adulţi tineri. Aproximativ 1 din 3 din cazurile care necesită protezare de şold înaintea vârstei de 50 de ani se datorează unei displazii de şold care a scăpat diagnosticului. Circa 10% din toate cazurile de protezare de şold se datorează unor forme minore de displazie de şold.
Prevenirea şi tratamentul precoce al displaziei de şold sunt cheia unui tratament simplu, înainte ca dislocarea şoldului să devină apară sau şoldul să se fixeze într-o poziţie incorectă.
După International Institute for Hip Dysplasia
Sursa foto: Mother How