Nutritie cu Roxi, Brasov (2026)

05/08/2026

Omega-3: cm alegi un supliment eficient și de ce aceeași doză nu este potrivită pentru toată lumea

În ultimii ani, suplimentele cu Omega-3 au devenit aproape sinonime cu un stil de viață sănătos. Însă nu toate produsele sunt la fel, iar alegerea unui supliment doar după preț sau după numărul de capsule poate fi înșelătoare.

Omega-3 sunt acizi grași polinesaturați esențiali, ceea ce înseamnă că organismul nu îi poate produce în cantități suficiente și trebuie să îi obținem din alimentație sau, atunci când este necesar, din suplimente.
Cei mai importanți sunt:
🐟 EPA (acid eicosapentaenoic) – implicat în reglarea răspunsului inflamator și sănătatea cardiovasculară.
🧠 DHA (acid docosahexaenoic) – component structural major al creierului și retinei, esențial pentru funcția cognitivă și sănătatea ochilor.
🌱 ALA (acid alfa-linolenic) – se găsește în semințele de in, chia și nuci, însă conversia sa în EPA și DHA este limitată la majoritatea persoanelor.

Numeroase studii au arătat că un aport adecvat de EPA și DHA poate contribui la:
- susținerea sănătății cardiovasculare;
- reducerea nivelului trigliceridelor;
- modularea inflamației de grad scăzut;
- susținerea funcției cerebrale și cognitive;
- dezvoltarea normală a creierului și retinei în timpul sarcinii și alăptării;
- susținerea sănătății articulare în anumite contexte clinice.
Omega-3 nu este un tratament pentru toate bolile și nu înlocuiește terapia prescrisă de medic, însă reprezintă un nutrient important într-o alimentație echilibrată.

Ca să alegi un supliment de calitate, nu te uita doar la cantitatea de ulei de pește înscrisă pe etichetă.
Ceea ce contează cu adevărat este cantitatea de ️EPA și DHA. De exemplu, 1.000 mg ulei de pește NU înseamnă automat 1.000 mg Omega-3. În multe produse, cei 1.000 mg de ulei de pește conțin doar 300–500 mg EPA + DHA. Verifică întotdeauna eticheta și caută cantitatea exactă de EPA și DHA per capsulă. Pentru un plus de calitate, poți verifica forma trigliceridă naturală sau trigliceridă reesterificată (rTG), care poate avea o biodisponibilitate mai bună decât forma etil ester, dacă produsul are testare independentă pentru puritate și contaminanți (mercur, dioxine, PCB-uri) ori certificări de calitate (de exemplu, IFOS sau alte programe independente de testare).

Doză recomandată diferă în funcție de obiectiv:
🔹 Pentru populația generală, multe ghiduri recomandă un aport de aproximativ 250–500 mg EPA + DHA/zi, de preferat prin consum regulat de pește gras.
🔹 Pentru persoanele cu hipertrigliceridemie, pot fi necesare doze de 2–4 g EPA + DHA/zi, însă numai la recomandarea și sub supravegherea medicului, deoarece astfel de doze sunt utilizate în scop terapeutic.
🔹 În sarcină și alăptare, aportul de DHA este important pentru dezvoltarea fetală, dar alegerea produsului și doza trebuie discutate cu medicul.

Omega-3 se absoarbe mai bine atunci când este administrat în timpul unei mese care conține grăsimi sănătoase, însă poate interacționa cu anumite tratamente, fiind recomandată prudență la persoanele care utilizează:
• anticoagulante (de exemplu, warfarină);
• antiagregante plachetare (de exemplu, aspirină sau clopidogrel);
• medicamente antihipertensive, deoarece Omega-3 poate contribui la o ușoară scădere a tensiunii arteriale.
În cazul intervențiilor chirurgicale programate sau al tratamentelor complexe, este important ca medicul să știe toate suplimentele administrate.

În nutrigenetică sunt studiate variante genetice (de exemplu, în gene precum FADS1 și FADS2) care pot influența modul în care organismul sintetizează și utilizează acizii grași Omega-3 și Omega-6.
Acest lucru poate explica de ce unele persoane răspund diferit la aceeași alimentație sau la aceeași doză de supliment.
Testarea nutrigenetică nu stabilește dacă „ai nevoie” sau nu de Omega-3, dar poate contribui la personalizarea recomandărilor nutriționale atunci când este interpretată în contextul istoricului medical și al stilului de viață.

În concluzie, în nutriție, suplimentele eficiente nu sunt cele mai populare, ci cele alese informat și adaptate nevoilor fiecărei persoane.

30/07/2026

💚 Am un cadou pentru o persoană diagnosticată cu artrită reumatoidă!

În ultimii ani am întâlnit multe persoane care, pe lângă tratamentul medicamentos, își doresc să afle ce pot face și prin alimentație pentru a se simți mai bine. Știu cât de multe întrebări apar și cât de greu poate fi să găsești informații clare și adaptate situației tale, pentru că și eu mă confrunt cu această situație.
De aceea, m-am gândit să ofer o consultație gratuită de nutriție și dietetică unei persoane diagnosticate cu artrită reumatoidă.
Vom discuta despre provocările cu care te confrunți, despre felul în care alimentația poate susține gestionarea artritei reumatoide și vom construi împreună recomandări adaptate nevoilor și stilului tău de viață.

Consultația poate avea loc la cabinetul meu din Brașov sau online, în funcție de preferința ta ori de locul în care te afli și va fi stabilită ulterior.

Cum poți participa?
✨ Scrie în comentarii cuvântul „Nutriție”.
🗓️ Te poți înscrie până pe data de 15 august (inclusiv).
🎉 După această dată, voi alege prin tragere la sorți persoana care va beneficia de consultația gratuită.

Dacă știi pe cineva care are artrită reumatoidă și crezi că i-ar fi de folos această oportunitate, m-aș bucura să îi trimiți această postare sau să îi dai tag în comentarii.

Cred cu tărie că informația potrivită poate face diferența, așa că abia aștept să te cunosc! 💚

23/07/2026

Proteinele în timpul tratamentului oncologic: de ce pot face diferența?

Una dintre cele mai frecvente provocări întâlnite în timpul tratamentului oncologic nu este doar boala în sine, ci și malnutriția. Din cauza inflamației, modificărilor metabolice, lipsei poftei de mâncare, grețurilor, modificării gustului sau dificultăților la înghițire, mulți pacienți ajung să mănânce din ce în ce mai puțin. În timp, organismul începe să consume propriile rezerve, în special masa musculară. Acest proces poate duce la sarcopenie și, în forme avansate, la cașexie asociată cancerului, o afecțiune complexă caracterizată prin pierderea progresivă a masei musculare, care nu poate fi corectată doar prin creșterea aportului caloric.

Proteinele sunt atât de importante fiindcă reprezintă materia primă pentru:
-️ menținerea masei musculare;
-️ susținerea sistemului imunitar;
-️ vindecarea și regenerarea țesuturilor;
-️ sinteza enzimelor și hormonilor;
-️ recuperarea dintre ciclurile de tratament.

Numeroase studii arată că un aport adecvat de proteine și energie este asociat cu:
• un risc mai mic de malnutriție;
• toleranță mai bună la tratamentele oncologice;
• recuperare mai rapidă după intervențiile chirurgicale;
• reducerea complicațiilor postoperatorii;
• o calitate mai bună a vieții.

Este important de subliniat că proteinele hrănesc organismul pacientului, ajutându-l să facă față tratamentului și să își păstreze funcțiile esențiale. În funcție de tipul bolii, tratament și starea nutrițională, ghidurile recomandă frecvent un aport de aproximativ 1,2–1,5 g proteine/kg corp/zi, uneori chiar mai mult în anumite situații clinice. De aceea, recomandările trebuie individualizate împreună cu medicul oncolog și dieteticianul.

Când pacientul nu are poftă de mâncare, obiectivul nu este perfecțiunea alimentară, ci fiecare înghițitură care aduce nutrienți. Sunt de preferat mese mici, dese și bogate în proteine, ca de exemplu:
🥣 Brânză de vaci cu avocado și ou fiert moale.
🥚 Omletă pufoasă cu ricotta.
🥣 Supă-cremă de dovleac, îmbogățită cu iaurt grecesc și parmezan.
🐟 Piure de cartofi cu somon bine mărunțit și puțin ulei de măsline.
🧀 Mămăligă cu carne de pui pasată și sos de ardei copt
🍮 Budincă de chia preparată cu iaurt grecesc și bucăți de piersică.
Dacă mestecatul este dificil, textura alimentelor poate fi adaptată: creme, piureuri, smoothie-uri sau budinci pot fi mai ușor acceptate decât alimentele solide.
În perioada tratamentului oncologic, alimentația nu trebuie să fie „perfectă”. Nu este momentul dietelor restrictive, al eliminării inutile a grupelor alimentare sau al presiunii de a mânca „ideal”. Este momentul în care fiecare masă trebuie să aducă energie, proteine și nutrienți care să ajute organismul să lupte, să se refacă și să tolereze cât mai bine tratamentul.

Nutriția nu înlocuiește tratamentul oncologic. Dar o nutriție corectă poate face diferența între un organism slăbit și unul care are resursele necesare pentru a traversa această perioadă cât mai bine. Uneori, cea mai importantă masă nu este cea perfectă. Este cea pe care pacientul reușește să o mănânce.

09/07/2026

Colagenul nu se termină în cutia cu suplimente, ci începe în celulele tale

În ultimii ani, colagenul a devenit unul dintre cele mai populare suplimente pentru sănătatea pielii, articulațiilor și oaselor.
Colagenul se găsește în special în țesuturile conjunctive ale animalelor:
✔️ supă concentrată de oase;
✔️ pielița de pui;
✔️ pește consumat cu piele;
✔️ gelatină;
✔️ șorici.
Totuși, este important să înțelegem că organismul nu absoarbe colagenul în forma în care îl consumăm. În timpul digestiei, acesta este descompus în peptide și aminoacizi, pe care organismul îi utilizează ulterior pentru a sintetiza propriul colagen, acolo unde este nevoie.
Există un aspect despre care se vorbește prea puțin: organismul nu funcționează ca un depozit în care „adăugăm” colagen.
Colagenul este un țesut viu, aflat într-un proces continuu de sinteză și degradare, proces cunoscut sub denumirea de turnover al colagenului: în timp ce unele fibre de colagen sunt sintetizate, altele sunt degradate și înlocuite. Acest proces este absolut normal și necesar pentru menținerea sănătății pielii, articulațiilor, tendoanelor și vaselor de sânge.

Problema apare atunci când balanța se înclină în favoarea degradării.
Unul dintre principalii responsabili sunt metalo-proteinazele matriciale (MMP – Matrix Metalloproteinases). Aceste enzime au rolul fiziologic de a degrada colagenul îmbătrânit sau deteriorat, pentru a face loc formării unor fibre noi. În condiții normale, activitatea lor este atent controlată, însă, atunci când organismul este expus în mod constant la stres oxidativ, MMP-urile devin excesiv de active.

Principalul factor care stimulează activarea lor este excesul de specii reactive de oxigen (ROS), cunoscute și sub numele de radicali liberi.
Aceștia sunt produși în cantități crescute în urma:
• expunerii excesive la radiații UV;
• fumatului;
• poluării;
• inflamației cronice;
• stresului psihologic;
• alimentației bogate în zahăr și alimente ultra-procesate;
• sedentarismului și somnului insuficient.
Rezultatul: colagenul începe să fie degradat mai repede decât poate fi refăcut.
Acest dezechilibru contribuie, în timp, la:
• pierderea elasticității pielii;
• apariția ridurilor;
• vindecarea mai lentă a țesuturilor;
• afectarea cartilajelor și articulațiilor;
• scăderea rezistenței tendoanelor și ligamentelor.

De aceea, întrebarea corectă nu este "Cum produc mai mult colagen?" ci "Cum creez condițiile ca organismul meu să producă suficient colagen și, în același timp, să îl degradeze cât mai puțin?"
Răspunsul este mult mai complex decât administrarea unui supliment.
El include:
🥩 un aport adecvat de proteine și aminoacizi (glicină, prolină și hidroxiprolină);
🍊 suficientă vitamina C (cofactor esențial pentru enzimele care stabilizează fibrele de colagen) și minerale precum zincul, cuprul și manganul;
🥦 o alimentație bogată în antioxidanți naturali;
🦠 un microbiom intestinal echilibrat;
😴 somn de calitate;
🚶 activitate fizică regulată;
🧘 controlul stresului;
🔥 reducerea inflamației de grad scăzut și a stresului

Absorbția și utilizarea proteinelor, vitaminei C și mineralelor implicate în sinteza colagenului pot fi influențate de variațiile genetice individuale. În nutrigenetică analizăm aceste diferențe pentru a înțelege:
• dacă există un necesar crescut pentru anumiți nutrienți;
• cât de eficient sunt utilizați;
• unde pot exista limitări metabolice.
Astfel, recomandările nutriționale și suplimentarea pot fi adaptate fiecărei persoane, în loc să urmeze aceeași rețetă pentru toată lumea.

În concluzie, colagenul nu înseamnă doar un supliment. Înseamnă un echilibru între ce produce organismul și cât de repede degradează.
Dacă reduci inflamația, controlezi stresul oxidativ, susții microbiomul, asiguri nutrienții necesari și alegi suplimentele în mod informat, creezi condițiile prin care organismul își poate menține propriul colagen.
În sănătate, rezultatele nu apar dintr-un singur produs, ci din înțelegerea mecanismelor biologice și din intervenții personalizate. Acesta este, de fapt, fundamentul medicinei și nutriției de precizie.

03/06/2026

Bucurie! Acesta a fost sentimentul trăit atât de copii, cât și de personalul spitalului, părinți, bunici însoțitori care au participat la evenimentul ”Spitalul Altfel”, organizat de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov împreună cu Asociația Asistenților Medicali din Pediatrie și Neonatologie Brașov.
Astăzi, copiii au descoperit Super-Eroii Alimentelor și puterile lor, au gustat fructe și legume și au identificat pe nevăzute un aliment. Am povestit cu ei care sunt alimentele preferate, care dintre ele îi sprijină pentru recuperarea sănătății și care le împrumută super-puterile! Cărămizile pentru o alimentație sănătoasă se pun din copilărie prin joacă, prin exemplu personal și prin repetare.
Este un eveniment care va rămâne în amintirea noastră și a celor mici! Mai sunt încă 2 zile de joacă și de activități!

02/06/2026

Mineralele și inflamația: detaliul care face diferența

În practica mea, văd frecvent un lucru: oameni care „mănâncă bine”, dar continuă să se confrunte cu oboseală, inflamație și dezechilibre metabolice. De cele mai multe ori problema nu este doar ce mănâncă, ci și ce reușește corpul să folosească.
Aici intervin mineralele.

În contextul inflamației de grad scăzut, mineralele au un rol esențial în:
• reglarea răspunsului imun
• reducerea stresului oxidativ
• susținerea funcției enzimatice
• menținerea integrității celulare

Mineralele relevante în context antiinflamator sunt:
- Magneziu – asociat cu reducerea markerilor inflamatori și susținerea funcției neuromusculare
- Zinc – implicat în reglarea răspunsului imun și în menținerea integrității barierei intestinale
- Seleniu – component al sistemelor antioxidante, cu rol în protecția celulară
- Calciu – implicat în semnalizarea celulară și procese metabolice
- Potasiu – esențial pentru echilibrul electrolitic și funcția celulară

Un aport adecvat de minerale contribuie indirect și la echilibrul microbiomului, influențând astfel răspunsul inflamator sistemic.

Ceea ce este de reținut este faptul că nu există o „rețetă universală”. Absorbția și utilizarea mineralelor diferă de la o persoană la alta. Aceste diferențe sunt influențate inclusiv de variațiile genetice — domeniu studiat în nutrigenetică. În acest context, testarea nutrigenetică poate oferi informații despre:
• predispoziția la deficiențe
• necesarul individual
• eficiența utilizării anumitor nutrienți
ceea ce permite intervenții nutriționale personalizate, mai precise.

Ca o concluzie, în managementul inflamației, detaliile fac diferența.
Iar mineralele reprezintă unul dintre acele detalii esențiale, adesea trecute cu vederea. O abordare informată, echilibrată și adaptată individual poate susține eficient reducerea inflamației și optimizarea stării de sănătate, cu mențiunea că suplimentarea ar trebui abordată personalizat, nu standardizat.

22/04/2026

Inflamația de grad scăzut: ce o întreține și cm o reduci

Nu o vezi. Nu doare. Dar inflamația de grad scăzut poate sta la baza multor dezechilibre din organism, fiind asociată, pe termen lung, cu:
• diabet de tip 2
• boli cardiovasculare
• obezitate
• sindrom metabolic
• alte afecțiuni cronice sau autoimune

Factorii care întrețin inflamația (chiar fără să-ți dai seama):
- variații în genele IL6, IL1β, IL10, TNF, IL6R, CRP, COX, MYO9B
- Dezechilibrele microbiomului intestinal, care mențin sistemul imunitar „în alertă” constant.
- Aerul poluat, pesticidele, aditivii alimentari
- Toxinele produse de anumite mucegaiuri
- Expunerea la metale precum mercurul sau plumbul poate contribui la stres oxidativ
- Excesul de zahăr, alimente ultra-procesate și grăsimi de slabă
- Stresul, lipsa de somn
- Sedentarismul

Strategii concrete pentru reducerea inflamației:
1. Alimentația antiinflamatoare, bazată pe:
• legume variate (în special verzi și colorate)
• fructe de pădure
• pește gras (surse de Omega-3)
• nuci, semințe
• ulei de măsline extravirgin
• ceai verde
În prima fază, se recomandă eliminarea zahărului, glutenului, lactatelor, alimentelor procesate, uleiurilor rafinate.

2. Susținerea microbiomului cu:
• probiotice și prebiotice personalizate
• fibre (legume, fructe, leguminoase)
• alimente fermentate

3. Suplimente cu rol antiinflamator (în funcție de context)
• Omega-3
• vitamina D3
• boswellia
• curcumină
ideal, adaptate individual, nu luate „după ureche”.

4. Suport antioxidant:
• glutathion sau NAC
• fructe și legume intens colorate (afine, rodie, spanac, kale, citrice, piersici, caise, sfeclă roșie etc.)
• condimente (cuișoare, scorțișoară, sumac, oregano, rozmarin, pătrunjel, mărar etc.)

5. Susținerea detoxifierii naturale prin:
• hidratare adecvată
• consum de legume crucifere (broccoli, conopidă, varză, varză de bruxelles) și de alimente amare (rucola, andive, frunze de păpădie, anghinarea etc.)
• evitarea expunerii inutile la toxine

6. Evitarea oscilațiilor glicemiei, prin reglarea programului de mese și a adoptării în alimentația zilnică a modelului farfuriei sănătoase, care să conțină proteine, carbohidrați complecși și multe legume și salate, în proporțiile potrivite.

7. Un somn profund și neîntrerupt (7-9 ore pe noapte) - esențial pentru reducerea inflamației cerebrale și a stresului oxidativ.

8. Mișcarea moderată și constantă (mersul alert, ciclismul, înotul și antrenamentele ușoare de forță), care funcționează ca un "stingător" pentru inflamația cronică din organism, eliberând miochine care reglează răspunsul imunitar și duc la îmbunătățirea sensibilității la insulină.

9. Reducerea stresului prin: respirație profundă, plimbări în natură, meditație sau ascularea unor sunete ori melodii relaxante, care ajută la calmarea sistemului nervos.

Ca o concluzie reține că inflamația nu are o singură sursă, ci este rezultatul unui cumul: alimentație, mediu, stil de viață. De aceea, soluția nu este un „super aliment” sau un supliment minune, ci un set de alegeri consecvente, zilnice, care să țintească aspectele menționate.

16/04/2026

De ce te simți obosit(ă), chiar dacă „mănânci sănătos”?

Senzația de oboseală nu este dată doar de cât sau ce mănânci. De multe ori, apare din cauza unor obiceiuri care dereglează modul natural în care funcționează corpul, inclusiv ritmul circadian și digestia.

Iată principalii factori care îți pot consuma energia:

1. Mănânci târziu seara
Seara, digestia încetinește natural, iar organismul ar trebui să intre în modul de refacere. Când ne punem la somn imediat după ce am mâncat:
• forțăm stomacul și ficatul să lucreze în loc să se regenereze
• perturbăm somnul
• ne trezim obosiți, uneori balonați

2. Mesele foarte bogate și greu de digerat
Combinațiile alimentare cu multe alimente, cu grăsimi și zahăr (fast-food, deserturi cu unt, smântână, frișcă) solicită digestia. Asta înseamnă că organismul consumă mai multă energie pentru procesare, iar tu te simți mai obosit(ă).

3. Mănânci constant, fără pauze
Dacă mănânci des, fără pauze, sistemul digestiv nu apucă să se „odihnească”.
Pe termen lung, acest lucru poate duce la senzația de oboseală și la lipsă de energie.

4. Excesul de zahăr și carbohidrați rafinați
Aceste alimente cresc rapid glicemia, dar la fel de rapid apare și scăderea ei.
Rezultatul este: energie de scurtă durată urmată de oboseală și poftă de dulce.

5. Lipsa fibrelor alimentare și dezechilibre la nivelul microbiomului intestinal
Bacteriile din intestin influențează digestia și modul în care corpul folosește energia. Când acest echilibru este afectat, poate apărea senzația de oboseală.

6. Mănânci prea puțin
Un aport alimentar insuficient înseamnă mai puțină energie disponibilă pentru funcțiile zilnice. Pe termen scurt poate părea „ok”, dar în timp duce la oboseală, scăderea concentrării și chiar încetinirea metabolismului.

7. Hidratarea insuficientă
Chiar și o ușoară lipsă de apă în organism poate duce la scăderea energiei și a concentrării.

8. Somn de slabă calitate
Somnul insuficient sau fragmentat (adesea influențat și de mesele târzii) afectează refacerea organismului și nivelul de energie.

De aceea, nu este doar despre ce mănânci. Este despre când, cât și cm mănânci. Respectă-ți corpul și nevoile lui, iar acesta te va răsplăti cu energie pe tot parcursul zilei!

08/04/2026

Paștele fără kilograme în plus? Da, se poate (și fără suferință)!

Dacă ești în proces de slăbire, Paștele nu trebuie să fie „pauza care strică tot”, ci doar un test de strategie.

Reguli simple care chiar fac diferența:
1. Prioritizează proteinele la fiecare masă
Ouăle, carnea, lactatele cresc sațietatea și te ajută să mănânci mai puțin, fără să simți că te abții.

2. Umple jumătate de farfurie cu legume
Fibrele susțin microbiomul intestinal și încetinesc absorbția carbohidraților, ceea ce înseamnă mai puține fluctuații de energie și pofte.

3. Regula farfuriei, nu a mesei
Nu contează câte feluri sunt pe masă, însă contează cât pui în farfuria ta. Mănâncă până la „suficient”, nu „plin”. Corpul gestionează mai greu excesul. Diferența dintre „ok” și „prea mult” chiar are relevanță.

4. Desertul NU dispare, dar devine controlat
Alege o porție mică de cozonac/pască și mănânc-o conștient, nu pe pilot automat. Problema nu e desertul, ci cantitatea și frecvența.

5. Lasă pauze reale între mese
Fără „ronțăit continuu”. Corpul arde eficient când nu mănânci non-stop, ci dacă îi lași o pauză de 3–4 ore între mese. Asta ajută la reglarea insulinei și la utilizarea mai eficientă a energiei.

6. Mișcare zilnică, minimă dar constantă
O plimbare după masă ajută glicemia și reduce șansele de depozitare a excesului.

7. Atenție la calorii „invizibile”
Alcoolul, sucurile, gustările mici se adună rapid și pot sabota deficitul caloric. După 40 de ani, impactul metabolic al alcoolului este chiar mai mare, favorizând depozitarea și creșterea poftei de mâncare.

Concluzia care contează:
Nu trebuie să mănânci perfect! Slăbitul nu se strică în 2 zile, dar nici nu se menține dacă uiți complet de obiectiv. Echilibrul este cheia. Bucură-te de sărbători, dar rămâi în control!

Nutritie cu Roxi

05/08/2026

30/07/2026

23/07/2026

09/07/2026

03/06/2026

02/06/2026

22/04/2026

16/04/2026

08/04/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Business

Shortcuts

Share

Category

Listing takedown request