DR. Giorgiana Dediu

DR. Giorgiana Dediu bolile explicate pe înțelesul tuturora

Affidea Fundeni
Medicover Pipera
Cardiorec Corbeanca
Specialist Medicina Interna ,Ecografie generala, Somnologie
Doctor in Medicina

Universitatea de Medicina si Farmacie Bucuresti

🚨 7 simptome pe care mulți le ignoră… dar care pot indica rezistență la insulină 🍩📉⚠️ Ți-e mereu poftă de dulce, te simț...
27/05/2026

🚨 7 simptome pe care mulți le ignoră… dar care pot indica rezistență la insulină 🍩📉

⚠️ Ți-e mereu poftă de dulce, te simți obosit după masă și nu reușești să slăbești?
Acestea pot fi semne că organismul tău nu mai răspunde corect la insulină.

📌 Rezistența la insulină apare atunci când celulele devin mai puțin sensibile la insulină, iar corpul produce din ce în ce mai mult pentru a menține glicemia normală.
În timp, acest dezechilibru poate crește riscul de:
• prediabet
• diabet zaharat tip 2
• ficat gras
• sindrom metabolic
• boli cardiovasculare

⚠️ Simptome care pot ridica suspiciunea:
1️⃣ Poftă frecventă de dulce sau carbohidrați
2️⃣ Somnolență după mese
3️⃣ Oboseală constantă
4️⃣ Dificultate în scăderea în greutate
5️⃣ Grăsime acumulată abdominal
6️⃣ Foame la scurt timp după ce ai mâncat
7️⃣ Zone mai închise la culoare la gât sau axile
🧬 Uneori, rezistența la insulină poate exista ani întregi fără simptome evidente.
📌 Factorii care favorizează apariția ei includ:
• sedentarismul
• excesul ponderal
• stresul cronic
• somnul insuficient
• alimentația bogată în zahăr și produse ultraprocesate.

✅ Vestea bună?

În multe cazuri, poate fi îmbunătățită prin schimbări ale stilului de viață:
🥗 alimentație echilibrată
🏃 mișcare regulată
😴 somn de calitate
⚖️ controlul greutății
❗ Dacă te regăsești în aceste simptome, o evaluare medicală și câteva analize pot face diferența.

Mâncarea ca antidepresiv: când confortul devine dependență emoționalăDupă o zi grea, mulți oameni caută „ceva bun” , o c...
18/05/2026

Mâncarea ca antidepresiv: când confortul devine dependență emoțională

După o zi grea, mulți oameni caută „ceva bun” , o ciocolată, o pizza, un burger, o înghețată mâncată noaptea, în liniște. Pentru câteva minute apare o senzație reală de calm, de confort, chiar de fericire.
Problema începe atunci când mâncarea devine principalul mod prin care ne reglăm emoțiile.

De ce folosim mâncarea pentru a ne simți mai bine?
Nu este doar lipsă de voință. Creierul chiar răspunde la anumite alimente ca la o recompensă emoțională.
Produsele bogate în zahăr, grăsimi și sare activează sistemul dopaminergic — același sistem implicat în plăcere și recompensă. Pentru scurt timp: anxietatea scade, stresul pare mai suportabil, tristețea se estompează.
Este un efect real, dar temporar.
După acel „boost” apare adesea: oboseala,
vinovăția, balonarea, nevoia de a repeta comportamentul. Astfel se formează un cerc vicios.

Foamea emoțională nu seamănă cu foamea reală

Foamea fizică apare gradual și poate fi satisfăcută cu aproape orice aliment.
Foamea emoțională este diferită: apare brusc, cere un aliment specific, vine după stres sau conflict, persistă chiar și după ce suntem sătui.
De multe ori nu mâncăm pentru stomac, ci pentru sistemul nervos.

Alimentele cel mai frecvent „abuzate”
Cele mai implicate sunt dulciurile concentrate fast-food-ul, chipsurile,
produsele de patiserie, băuturile cu zahăr,
combinațiile intense de zahăr și grăsime.
Industria alimentară optimizează aceste produse exact pentru a produce dorință și consum repetitiv.

Stresul și mâncatul compulsiv
Când suntem stresați, corpul produce mai mult cortizol. Acest hormon crește pofta pentru calorii rapide, reduce controlul impulsurilor, favorizează mâncatul excesiv.
Lipsa somnului agravează totul. Un creier obosit caută recompensă rapidă.
De aceea, multe episoade de mâncat compulsiv apar seara târziu, după muncă,
după conflicte, în perioade de anxietate sau singurătate.
Problema nu este doar greutatea
Mulți cred că efectele sunt doar estetice. În realitate, impactul este și psihologic: rușine,
scăderea stimei de sine, sentiment de pierdere a controlului, anxietate,
izolare socială.
Uneori, mâncarea devine o formă de sedare emoțională.

Cum ieși din acest cerc?
Primul pas nu este o dietă drastică.
Restricția severă poate intensifica episoadele compulsive.
Mai util este:
să identifici trigger-ele emoționale,
să ai mese regulate,
să introduci mai multe proteine și fibre,
să dormi suficient,
să găsești alte forme de reglare emoțională
Activitatea fizică, conversațiile reale, terapia, jurnalul sau chiar mersul pe jos pot reduce nevoia de „anestezie alimentară”.
Când este nevoie de ajutor?
Dacă există:
pierderea frecventă a controlului,
mâncat ascuns,
episoade compulsive repetate,
vinovăție intensă,
impact asupra vieții zilnice.
Poate fi vorba de Binge Eating Disorder — o problemă reală, nu un defect de caracter.
Iar vestea bună este că se poate trata.

15/05/2026

Cele mai frecvente mituri despre agoniștii GLP-1 și GIP

În ultimii ani, medicamente precum Semaglutide sau Tirzepatide au devenit extrem de populare, atât în tratamentul diabetului zaharat tip 2, cât și în managementul obezității. Odată cu popularitatea lor, au apărut și numeroase mituri, informații exagerate sau complet false.
Internetul este plin de povești alarmiste, iar rețelele sociale contribuie adesea la confuzie. Tocmai de aceea, este important să separăm realitatea medicală de ficțiune.

1. „Aceste medicamente sunt doar pentru diabet”
Acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri. Deși agoniștii GLP-1 au fost dezvoltați inițial pentru diabetul zaharat tip 2, multe dintre aceste terapii sunt acum aprobate și pentru tratamentul obezității.
Ele acționează asupra centrilor foamei și sațietății, reduc apetitul și ajută la controlul aportului alimentar. Cu alte cuvinte, efectul lor nu se limitează doar la glicemie.

2. „Slăbești fără niciun efort”
Din păcate, nu există soluții magice. Aceste medicamente ajută semnificativ la reducerea poftei de mâncare și la controlul comportamentului alimentar, însă cele mai bune rezultate apar atunci când sunt combinate cu:
alimentație echilibrată, activitate fizică,
somn adecvat, reducerea sedentarismului.
Tratamentul este un instrument extrem de util, nu un substitut complet pentru stilul de viață sănătos.

3. „Toată greutatea se pune imediat la loc după oprirea tratamentului”
Realitatea este mai nuanțată. Obezitatea este o boală cronică, iar organismul are tendința biologică de a reveni la greutatea anterioară după orice metodă de slăbire.
Da, unele persoane recapătă o parte din greutate după oprirea terapiei. Totuși, acest lucru depinde foarte mult de:
obiceiurile alimentare dezvoltate între timp,
activitatea fizică, masa musculară, durata tratamentului, controlul factorilor emoționali.

4. „Agoniștii GLP-1 distrug masa musculară”
Nu medicamentul în sine distruge musculatura, ci scăderea rapidă în greutate poate duce la pierdere musculară dacă pacientul:
consumă prea puține proteine,
nu face exerciții de forță,
are o restricție calorică excesivă.
De aceea, medicii recomandă aproape întotdeauna: aport proteic adecvat, exerciții cu rezistență, monitorizarea compoziției corporale.

5. „Îți paralizează stomacul”
Acest mit a devenit viral pe internet. În realitate, aceste medicamente încetinesc golirea gastrică — iar acesta este unul dintre mecanismele prin care reduc apetitul.
La unele persoane pot apărea: greață,
balonare, senzație de plenitudine.
Însă cazurile severe și persistente de gastropareză sunt rare.

6. „Sunt foarte periculoase pentru pancreas”
Pancreatita este un efect advers rar, nu o consecință inevitabilă. Riscul trebuie evaluat individual, mai ales la pacienții cu:
antecedente de pancreatită,
hipertrigliceridemie severă,
boli pancreatice.
Pentru majoritatea pacienților, beneficiile metabolice depășesc riscurile atunci când tratamentul este prescris și monitorizat corect.

7. „Toți pacienții au greață severă”
Nu. Cele mai multe reacții adverse digestive sunt: ușoare, temporare,
dependente de doză.
Titrarea lentă a tratamentului reduce semnificativ simptomele. Mulți pacienți tolerează foarte bine terapia după primele săptămâni.

8. „Este o metodă de slăbit pentru leneși”
Acest tip de afirmație ignoră complet realitatea medicală a obezității. Greutatea corporală nu este controlată doar de voință, ci și de: hormoni, genetică, reglarea cerebrală a apetitului, metabolism,
factori psihologici și sociali.
Agoniștii GLP-1 și GIP tratează mecanisme biologice reale, nu „lipsa de disciplină”.

9. „Sunt la fel ca pastilele vechi pentru slăbit”
Complet fals. Spre deosebire de stimulentele clasice folosite în trecut pentru slăbit, aceste medicamente nu funcționează prin suprastimularea sistemului nervos.
Ele acționează în principal prin:
creșterea senzației de sațietate,
reducerea foamei,
reglarea glicemiei,
încetinirea golirii gastrice.

10. „Semaglutida și tirzepatida sunt identice”
Deși sunt din aceeași familie metabolică, există diferențe importante. Semaglutide acționează pe receptorul GLP-1, în timp ce Tirzepatide activează atât receptorii GLP-1, cât și GIP.
În unele studii, tirzepatida a demonstrat:
scădere ponderală mai mare,
control glicemic mai puternic.
Totuși, răspunsul diferă de la pacient la pacient.

11. „Dacă nu slăbești rapid, tratamentul nu funcționează”
Fiecare organism răspunde diferit. Uneori este nevoie de: ajustarea dozei,
mai mult timp, optimizarea alimentației,
corectarea altor probleme metabolice.
Scăderea ponderală sănătoasă și sustenabilă nu este întotdeauna spectaculoasă în primele săptămâni.

Concluzie
Agoniștii GLP-1 și GIP reprezintă una dintre cele mai importante evoluții moderne în tratamentul obezității și diabetului zaharat tip 2. Totuși, popularitatea lor a fost însoțită de multe informații eronate.
Aceste terapii:
nu sunt miracole,
nu sunt „periculoase pentru toată lumea”,
nu înlocuiesc complet stilul de viață sănătos, dar pot schimba radical sănătatea metabolică atunci când sunt utilizate corect.

Ca întotdeauna, decizia privind tratamentul trebuie luată împreună cu un medic, pe baza istoricului medical și a obiectivelor individuale ale fiecărui pacient.

14/05/2026

Viața cu GLP-1 & GIP – ghidul pacientului modern

Mounjaro și alimentația corectă: ce să mănânci pentru rezultate mai bune și mai puține efecte adverse

Tratamentul cu Mounjaro (tirzepatidă) a devenit tot mai utilizat atât în managementul diabetului zaharat de tip 2, cât și pentru scăderea în greutate. Medicamentul poate reduce apetitul, încetini golirea stomacului și contribui la un control mai bun al glicemiei. Totuși, succesul tratamentului depinde în mare măsură și de alimentație.
Mulți pacienți observă că anumite alimente sunt tolerate mai bine decât altele, iar câteva ajustări simple pot reduce semnificativ efectele adverse digestive precum greața, balonarea sau constipația.

De ce este importantă dieta în timpul tratamentului?
Mounjaro acționează asupra hormonilor implicați în reglarea foamei și sațietății. Din acest motiv:
senzația de foame scade;
stomacul se golește mai lent;
porțiile mari devin mai greu tolerate.

O alimentație echilibrată ajută nu doar la scăderea în greutate, ci și la:
menținerea masei musculare;
prevenirea deficitelor nutriționale;
reducerea disconfortului digestiv;
menținerea energiei pe parcursul zilei.

1. Mese mici și regulate
Una dintre cele mai importante recomandări pentru pacienții care folosesc Mounjaro este evitarea meselor foarte mari.
În locul a două mese abundente, este preferabil:
să existe 3 mese principale moderate;
eventual 1–2 gustări mici;
mesele să fie consumate lent;
să se mestece bine alimentele.

Porțiile mari pot accentua:
greața;
senzația de plenitudine;
refluxul;
balonarea.

2. Proteine la fiecare masă
Scăderea rapidă în greutate poate duce și la pierdere musculară, nu doar la reducerea țesutului adipos. De aceea, aportul de proteine este esențial.
Surse bune de proteine:
ouă;
iaurt grecesc;
carne slabă de pui sau curcan;
pește;
brânzeturi slabe;
tofu;
linte și fasole.
Proteinele oferă sațietate și ajută organismul să își păstreze masa musculară în timpul procesului de slăbire.

3. Fibre și hidratare pentru prevenirea constipației
Constipația este un efect secundar relativ frecvent în timpul tratamentului cu Mounjaro.
Pentru prevenție sunt recomandate:
legumele;
fructele;
ovăzul;
semințele de chia sau in;
consumul suficient de apă.

Hidratarea este foarte importantă, mai ales când apetitul scade și pacienții tind să mănânce și să bea mai puțin.
În general, este util un consum de aproximativ 1,5–2 litri de lichide pe zi, dacă nu există contraindicații medicale.

4. Alimente care pot accentua greața
Unele produse sunt mai greu tolerate în timpul tratamentului.
Printre cele mai frecvente:
prăjelile;
fast-food-ul;
alimentele foarte grase;
sosurile grele;
dulciurile concentrate;
alcoolul.
Acestea pot accentua:
greața;
refluxul gastric;
senzația de disconfort abdominal.
Mulți pacienți observă că mesele simple și ușoare sunt tolerate mult mai bine.

5. Ce poți mânca atunci când apare greața
În perioadele cu greață, pot ajuta:
pâinea prăjită;
biscuiții simpli;
orezul;
bananele;
supele clare;
ceaiul de ghimbir.

De asemenea:
mesele foarte fierbinți sau cu miros intens pot agrava simptomele;
este mai bine să se mănânce lent și în cantități mici.

6. Atenție la scăderea prea rapidă în greutate
Deși scăderea ponderală este un obiectiv important, pierderea foarte rapidă în greutate poate avea și efecte nedorite:
oboseală;
amețeală;
pierdere musculară;
căderea părului;
carențe vitaminice.
Pentru un rezultat sănătos și sustenabil, alimentația trebuie să rămână echilibrată, chiar dacă apetitul este redus.

Când trebuie contactat medicul?
Este importantă evaluarea medicală dacă apar:
vărsături persistente;
dureri abdominale severe;
imposibilitatea hidratării;
constipație severă;
semne de deshidratare;
episoade de hipoglicemie.

Concluzie
Tratamentul cu Mounjaro poate fi foarte eficient, însă alimentația joacă un rol esențial în toleranța și succesul terapiei. Mesele mici, aportul adecvat de proteine, hidratarea și evitarea alimentelor foarte grase sau ultraprocesate pot face diferența între un tratament dificil și unul bine tolerat.
Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase nu doar susține scăderea în greutate, ci contribuie și la menținerea stării generale de sănătate pe termen lung.

09/05/2026

Berberina și colesterolul: ce spun studiile?

În ultimii ani, berberina a devenit unul dintre cele mai populare suplimente naturale pentru sănătatea metabolică. Mulți oameni o folosesc pentru controlul glicemiei, însă cercetările arată că ar putea avea beneficii importante și pentru colesterol.
Dar cât de eficiente sunt, de fapt, aceste capsule galbene despre care se vorbește atât de mult?

Ce este berberina?

Berberina este un compus natural extras din anumite plante, precum dracila (barberry). De sute de ani este utilizată în medicina tradițională asiatică, iar în prezent este intens studiată pentru efectele sale asupra metabolismului.
Interesul cercetătorilor a crescut deoarece berberina pare să influențeze modul în care organismul procesează zahărul și grăsimile.
Poate reduce colesterolul?
Răspunsul scurt este: da, există studii care sugerează acest lucru.
Mai multe cercetări clinice și meta-analize au arătat că berberina poate contribui la:
reducerea colesterolului total,
scăderea colesterolului LDL („colesterolul rău”),
reducerea trigliceridelor,
creșterea ușoară a colesterolului HDL („colesterolul bun”).
În unele studii, scăderea LDL-ului a fost de aproximativ 15–20%, ceea ce este considerat un rezultat promițător pentru un supliment natural.

Cum funcționează?
Berberina acționează diferit față de multe suplimente obișnuite.
Cercetătorii cred că aceasta:
stimulează enzima AMPK, implicată în reglarea metabolismului,
ajută ficatul să elimine mai eficient colesterolul din sânge,
poate reduce producția de colesterol la nivel hepatic.
Practic, organismul începe să gestioneze mai bine grăsimile și zahărul din sânge.

Este un înlocuitor pentru tratamentul medicamentos?
Nu.
Deși rezultatele sunt încurajatoare, medicii subliniază că berberina nu ar trebui să înlocuiască tratamentele prescrise pentru colesterol fără recomandare medicală.
Studiile existente sunt încă limitate, iar suplimentele pot avea concentrații diferite de la un producător la altul.
Există efecte adverse?

Da, mai ales digestive. Unele persoane pot avea:
greață,
balonare,
constipație,
diaree.
De asemenea, berberina poate interacționa cu medicamente pentru diabet, tensiune arterială sau anticoagulante.

Concluzie
Berberina este unul dintre puținele suplimente naturale care au atras atenția cercetătorilor prin rezultate reale în studii clinice. Dovezile actuale sugerează că poate ajuta la reducerea colesterolului și la îmbunătățirea sănătății metabolice, mai ales atunci când este combinată cu alimentație echilibrată și mișcare.
Totuși, chiar dacă este naturală, berberina nu trebuie administrată fără informare și, ideal, fără sfatul unui medic.

06/05/2026

Viața cu GLP-1 & GIP – ghidul pacientului modern

Bolile tiroidiene și tratamentul cu Mounjaro: când există contraindicații?

În ultimii ani, tratamentele din clasa GLP-1/GIP, precum Mounjaro, au devenit tot mai utilizate pentru obezitate și diabet zaharat de tip 2. O întrebare foarte frecventă este însă: „Pot face tratament dacă am probleme cu tiroida?”
Răspunsul scurt este: în majoritatea cazurilor, da.

Totuși, există câteva situații importante în care aceste medicamente nu sunt recomandate.

De unde apare îngrijorarea legată de tiroidă?
Avertismentul vine din studii efectuate pe animale, unde unele medicamente din clasa GLP-1 au fost asociate cu apariția unor tumori tiroidiene specifice.
La oameni, această legătură nu a fost demonstrată clar, dar recomandările de siguranță au rămas. Din acest motiv, există anumite contraindicații clare.

Când NU sunt recomandați analogii GLP-1/GIP?
Tratamentul nu este recomandat persoanelor care au:
antecedente personale de carcinom tiroidian medular,
rude de gradul I cu carcinom tiroidian medular,
sindrom MEN2 (Neoplazie Endocrină Multiplă tip 2).
Aceste situații sunt rare, dar importante.

Ce boli tiroidiene NU reprezintă contraindicație?
Aici apare cea mai mare confuzie. Majoritatea afecțiunilor tiroidiene frecvente NU interzic tratamentul.
În general, pacienții cu: hipotiroidism, Hashimoto, noduli benigni, tiroidită,
hipertiroidism controlat, Boala Graves tratată, tratament cu Euthyrox,
pot utiliza tratamentul, dacă medicul consideră că este potrivit.
De fapt, multe persoane cu obezitate asociază și hipotiroidism sau Hashimoto.

Ce simptome trebuie investigate?
Este important să discuți cu medicul dacă apar:
noduli noi la nivelul gâtului,
răgușeală persistentă,
dificultăți la înghițire,
ganglioni cervicali,
durere persistentă în zona gâtului.
Aceste simptome nu înseamnă automat ceva grav, dar merită evaluate.

Concluzie
Cele mai frecvente boli tiroidiene — inclusiv Hashimoto și hipotiroidismul — NU reprezintă contraindicații pentru tratamentul cu Mounjaro sau alți analogi GLP-1/GIP.
Principalele situații în care tratamentul trebuie evitat rămân: carcinomul tiroidian medular, sindromul MEN2.
Evaluarea corectă trebuie făcută împreună cu medicul tau!!!

Viața cu GLP-1 & GIP – ghidul pacientului modernInvestigații înainte de tratamentul cu GLP-1 / GIPMedicamentele moderne ...
04/05/2026

Viața cu GLP-1 & GIP – ghidul pacientului modern

Investigații înainte de tratamentul cu GLP-1 / GIP

Medicamentele moderne precum semaglutide, liraglutide sau tirzepatide sunt din ce în ce mai utilizate în tratamentul obezității și diabetului zaharat de tip 2. Înainte de inițiere, este esențială o evaluare completă pentru siguranță și eficiență.

🔎 1. Evaluare clinică inițială:

Istoric medical complet (diabet, boli
endocrine, pancreatită, litiază biliară)
Istoric familial (în special cancer tiroidian medular)
Medicație curentă
Evaluarea stilului de viață (dietă, activitate fizică)
Măsurători:
Greutate, înălțime → IMC
Circumferința taliei
Tensiune arterială

🧪 2. Analize de laborator obligatorii
Metabolism glucidic
Glicemie à jeun
HbA1c
Funcție renală
Creatinină
eGFR
Funcție hepatică
ALT, AST
GGT (opțional)
Profil lipidic
Colesterol total
LDL, HDL
Trigliceride

📡 3. Investigații imagistice esențiale
Pe lângă analizele de laborator, ecografia abdominală și ecografia tiroidiană sunt recomandate înainte de inițierea tratamentului, deoarece oferă informații importante pentru siguranța pacientului.
🩻 Ecografia abdominală
Este utilă pentru:
Detectarea litiazei biliare (pietre la fiere) – riscul poate crește în timpul scăderii rapide în greutate
Evaluarea ficatului (ex. steatoză hepatică)
Identificarea altor patologii abdominale
👉 Această investigație ajută la prevenirea complicațiilor în timpul tratamentului.
🦋 Ecografia tiroidiană

Există avertismente privind patologia tiroidiană în cazul acestor terapii
Permite depistarea nodulilor tiroidieni
Oferă un punct de referință pentru monitorizare ulterioară
👉 Nu contraindică automat tratamentul, dar crește siguranța inițierii acestuia.
🧬 4. Investigații suplimentare (în funcție de caz)
TSH (screening tiroidian)
Amilază / lipază (dacă există risc de pancreatită)
Test de sarcină (la femei de vârstă fertilă)

⚠️ 5. Contraindicații de exclus
Tratamentul NU se inițiază sau necesită prudență crescută dacă există:
Istoric de carcinom medular tiroidian
Sindrom MEN2
Pancreatită activă
Litiază biliară (pietre la fiere)
Sarcină sau alăptare

🎯 6. Stabilirea obiectivelor
Scădere ponderală realistă (5–15%)
Control glicemic (dacă este cazul)
Reducerea riscului cardiovascular

💡 Concluzie
Tratamentul cu agoniști GLP-1/GIP nu este „doar o injecție pentru slăbit”, ci o intervenție medicală care necesită evaluare atentă. Integrarea ecografiilor abdominală și tiroidiană în bilanțul inițial, alături de analizele de laborator și evaluarea clinică, poate face diferența între un tratament sigur și unul cu riscuri neanticipate.

Viața cu GLP-1 & GIP – ghidul pacientului modern
03/05/2026

Viața cu GLP-1 & GIP – ghidul pacientului modern

✨ Lansăm o nouă rubrică: „Viața cu GLP-1 & GIP – ghidul pacientului modern”În ultimii ani, tratamentele cu analogi GLP-1...
30/04/2026

✨ Lansăm o nouă rubrică: „Viața cu GLP-1 & GIP – ghidul pacientului modern”

În ultimii ani, tratamentele cu analogi GLP-1 și GLP-1/GIP (precum Mounjaro) au schimbat modul în care abordăm obezitatea și dezechilibrele metabolice. Dincolo de rezultate, există însă o întrebare esențială:

👉 Cum arată, de fapt, viața cu acest tip de tratament?

Această rubrică este dedicată pacienților care:
• urmează deja un tratament
• se gândesc să înceapă
• sau vor să înțeleagă mai bine ce presupune această schimbare

🔎 Ce vei găsi aici:
• explicații clare, fără jargon inutil
• recomandări practice, aplicabile în viața de zi cu zi
• răspunsuri la întrebări frecvente
• experiențe reale și situații întâlnite în practică
• clarificarea miturilor legate de aceste terapii
💬 Scopul meu este simplu: să transform informația medicală în ghid real pentru viața de zi cu zi — cu echilibru, fără promisiuni exagerate și cu focus pe sănătate pe termen lung.

📌 Important: informațiile din această rubrică au rol educativ și nu înlocuiesc consultul medical personalizat.
Dacă ai întrebări sau teme pe care ai vrea să le abordăm, le poți lăsa în comentarii sau mesaj privat.
Începem curând.

Address

Poligrafiei 1
Bucharest
013704

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when DR. Giorgiana Dediu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to DR. Giorgiana Dediu:

Share