Doctor Ciprut

Doctor Ciprut Expertul dvs. în imagistică.
- Sanador Floreasca: CT/RM
- Affidea, Neolife, Sanador Oncologie: PET-CT

CURRICULUM VITAE


Studii

• 2003: doctorat în medicină
• 1972-1978: Facultatea de Medicină Generală, UMF „Carol Davila”, București, secția Militară



Pregătire post-universitară

• 2010-2017: cursuri de imagistică oncologică în Europa, Japonia, S.U.A.
• 2015-2017: cursuri de tomografie prin emisie pozitronică combinată cu imagistică prin rezonanță magnetică (PET-MRI) la Zurich, Elveția
• 2007-20

11: cursuri de PET și de investigații imagistice prin mix de emisie pozitronică și tomografie computerizată (PET-CT) la Departamentul de Medicină Nucleară al Spitalului Universitar din Zurich, Elveția și Sparne, Olanda
• 2007-2008: cursuri de CT cardiovasculară Erlangen, Germania) și Orlando, S.U.A.
• cursuri de CT și MRI ale toracelui: Oslo, Norvegia, 1993; Lille, Franța, 2000; Paris - Sorbona, Franța, 2001
• 1995-2002: circa 25 de cursuri intensive de MRI în Europa (Erasmus) și S.U.A. (University of Pennsylvania și University of San Francisco, California)
• 1992: curs de ecografie, Spitalul Universitar Militar Central, București
• 1989-1990: curs de radiologie cardiovasculară și cursuri de perfecționare în radiologie, Spitalul Universitar Fundeni, București
• 1985-1986: curs de CT neurologică, Spitalul Universitar „G. Marinescu”, București
• 1983-1985: curs de tomografie computerizată, Spitalul Universitar Fundeni, București



Specializări

• competență în PET-CT, din 2009
• competență în CT cardiovasculară din 2007
• competență în imagistică toracică, din 1999
• competență în MRI, din 1995
• competență în CT, din 1992
• radiologie, din 1983



Cariera medicală și managerială

• în prezent: expert CT, MRI și PET-CT la Hiperdia-Elias, Affidea Fundeni (fost Euromedic), Neolife, Provita și Regina Maria
• 1990-2016: sef secție Radiologie și imagistică, Spitalul Universitar Elias, București
• 1995-2011: șef secție și/sau director medical în clinici private din București (Medsana, Sanotech, Euromedic, Sanador, Remedis, Hiperdia ProLife Elias, Diagno)
• 1999-2010: seful secției de Radiologie și imagistică, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, București
• 1999-2004: director medical, Spitalul Universitar Elias, București
• 1993-1999: seful secției de CT, Spitalul de Urgență „Sf. Pantelimon”
• 1976-2002: ofițer-medic radiolog la Spitalul Universitar Militar Central (până în 1990), respectiv Spitalul Universitar Elias, București (retras la cerere din serviciul militar în 2002, cu gradul de colonel)



Activitate științifică

• autor de cărți și articole de specialitate, publicate în reviste medicale din România și din străinătate
• studii clinice (cercetare medicală) pentru companii farmaceutice precum Sandoz, Schering AG, Boehringer-Ingelheim, Teva, Bayer, Amgen etc. Membru

• Societatea Română de Radiologie, din 1983
• European Society of Radiology, din 1995
• International Society of MRI, din 1997
• Radiologic Society of North America, din 2000

„Cercetătorii de la WashU Medicine au descoperit că blocarea celulelor imune din ganglionii limfatici ai organismului re...
03/09/2026

„Cercetătorii de la WashU Medicine au descoperit că blocarea celulelor imune din ganglionii limfatici ai organismului reduce semnificativ neurodegenerarea asemănătoare bolii Alzheimer la șoareci. Sunt prezentate un creier de șoarece cu leziuni tisulare tipice neurodegenerării asemănătoare bolii Alzheimer (imagine stânga) și un creier în care răspunsul imun dăunător a fost prevenit (imagine dreapta).

Celulele imune care în mod normal protejează organismul de daune prin atacarea celulelor străine sau infectate se găsesc în creierul pacienților cu boala Alzheimer și tulburări conexe la niveluri mult mai ridicate decât în ​​creierul sănătos. Se pare că aceste celule contribuie la neurodegenerare, dar nu se știa de unde provin și cm au fost pregătite să se acumuleze în creier.

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis au descoperit acum la șoareci că aceste celule imune, cunoscute sub numele de celule T, primesc instrucțiuni de la ganglionii limfatici din afara creierului. Echipa a arătat, de asemenea, că pot bloca aceste instrucțiuni pentru a atenua dramatic neurodegenerarea. Descoperirea dezvăluie o cale nebănuită anterior, care ar putea opri sau încetini progresia bolii Alzheimer și a altor boli numite colectiv tauopatii primare, care sunt caracterizate prin prezența unor aglomerări răsucite de proteină tau care se acumulează în creier.

„Până nu cu mult timp în urmă, majoritatea oamenilor nu credeau că răspunsul imun este implicat în bolile neurodegenerative care se datorează acumulării de proteine ​​în creier. Faptul că aceste celule dendritice sunt implicate în bolile neurodegenerative este interesant; am demonstrat că sunt importante și că reprezintă o potențială țintă pentru terapii viitoare.””


foto: articolul citat

Luminița Gheorghiu, născută pe 1 septembrie.(foto: wikipedia)
01/09/2026

Luminița Gheorghiu, născută pe 1 septembrie.
(foto: wikipedia)

„Un nou studiu condus de cercetătorii de la Universitatea din California, San Diego, arată că creierul nu răspunde pur ș...
01/09/2026

„Un nou studiu condus de cercetătorii de la Universitatea din California, San Diego, arată că creierul nu răspunde pur și simplu la respirație ca un ritm constant. În schimb, forma detaliată a fiecărei respirații individuale este strâns legată de forma activității neuronale din regiunile creierului implicate în cunoaștere, emoție și memorie.

Concluziile sugerează că creierul urmărește variațiile subtile care apar de la o respirație la alta. O inspirație mai lungă, o expirație mai lentă sau alte modificări ale momentului și intensității unei respirații se reflectă în tiparele corespunzătoare ale activității neuronale, dezvăluind o conexiune mult mai precisă între respirație și creier decât pot surprinde măsurătorile tradiționale, cm ar fi respirațiile pe minut.

„Fiecare respirație este diferită. Poți să-ți întrerupi respirația pentru câteva secunde, să respiri foarte adânc sau să expiri superficial. Ceea ce demonstrăm este că aceste diferențe în forma fiecărei respirații se reflectă în forma activității cerebrale.”

Cercetătorii au descoperit deja că momentul respirației poate influența atenția și memoria. Într-un exemplu, oamenii au performanțe puțin mai bune la o sarcină de memorie atunci când întâlnesc informații în timp ce inspiră, în loc să expire. Controlul respirației este, de asemenea, folosit ca instrument pentru a ajuta la calmarea persoanelor care prezintă simptome de PTSD.

„Rezultatele noastre arată că legătura dintre respirație și activitatea neuronală este mult mai bogată decât se credea anterior.”

„Acum, că știm că există această legătură incredibil de strânsă și bogată între forma fiecărei respirații și forma fiecărei unde cerebrale, există o lume cu totul nouă de opțiuni pe care le putem explora.””


foto: articolul citat

Acest domn a implinit azi 77 de ani. Da, e Richard Gere.(foto: wikipedia)
31/08/2026

Acest domn a implinit azi 77 de ani. Da, e Richard Gere.
(foto: wikipedia)

"Declinul memoriei începe mai devreme decât credem, sugerează noi cercetări."Acesta este unul dintre studiile dintr-o li...
31/08/2026

"Declinul memoriei începe mai devreme decât credem, sugerează noi cercetări.

"Acesta este unul dintre studiile dintr-o listă tot mai mare care subliniază faptul că perioada vârstei mijlocii este foarte importantă pentru funcționarea memoriei și nu ar trebui ignorată. Multă vreme, majoritatea studiilor s-au concentrat pe adulții tineri față de adulții în vârstă."

„Observăm o scădere semnificativă a preciziei memoriei de la grupa de vârstă 20-30 de ani, până la persoanele de 50 de ani. Unele dintre aceste procese hipocampice încep deja să scadă până la mijlocul vieții. Asta sugerează că vârsta mijlocie este de fapt un punct de tranziție.”

„Nu avem o înțelegere științifică clară a ceea ce se întâmplă la vârsta mijlocie, deoarece creierul nu se deteriorează uniform în această perioadă, unele regiuni scăzând mai rapid decât altele. Va fi important să descoperim când se produc aceste puncte de cotitură.”"

via  „Medicii de la Institutul de Cercetare HonorHealth au început un studiu clinic al unui nou tratament, potențial mai...
30/08/2026

via
„Medicii de la Institutul de Cercetare HonorHealth au început un studiu clinic al unui nou tratament, potențial mai puternic, pentru combaterea melanomului avansat, utilizând celulele dendritice ale sistemului imunitar pentru a crea un vaccin.

Vaccinul, DOC1021, este o imunoterapie de primă clasă pentru pacienții al căror melanom este: „refractar”, adică rezistent la tratamentele actuale și fie „nerezecabil”, adică nu poate fi îndepărtat chirurgical, fie „metastatic”, adică s-a răspândit la alte organe.

„Vaccinurile au fost mereu limitate în cazul cancerului. Adesea nu sunt suficient de puternice pentru pacienții cu boală metastatică”, a declarat Justin Moser, investigator principal al studiului clinic și investigator clinic asociat în cadrul Diviziei de Cercetare Oncologică a Institutului de Cercetare, unde este specializat în melanom.

Vaccinul se bazează pe celulele dendritice ale pacientului, un tip de celulă imunitară care ajută organismul să recunoască și să răspundă la amenințări. Celulele dendritice acționează ca mesageri ai sistemului imunitar, informând celulele T și celulele B care distrug cancerul. În această terapie, celulele dendritice sunt combinate cu ARNm și proteine ​​derivate din celulele tumorale biopsiate ale pacientului pentru a viza cancerul.

Anterior, acest vaccin a fost utilizat cu succes într-un alt studiu clinic pentru a trata glioblastomul (GBM), cel mai frecvent tip de tumoare cerebrală.

„Vaccinul antrenează celulele imunitare să identifice cancerul ca și cm ar fi o infecție. Sistemul nostru imunitar are echipamentul necesar pentru a ataca și a ucide celulele canceroase. Doar că acestea devin foarte eficiente în a păcăli sistemul nostru imunitar și a împiedica sistemul nostru imunitar să le vizeze și să le ucidă. Vaccinurile ajută la educarea sistemului nostru imunitar să vizeze și să ucidă celulele canceroase.””


foto: wikipedia (Redare artistică a suprafeței unei celule dendritice umane care ilustrează procese asemănătoare foilor care se pliază înapoi pe suprafața membranei.) See less

Ingrid Bergman, născută pe 29 august(foto: wikipedia)
29/08/2026

Ingrid Bergman, născută pe 29 august
(foto: wikipedia)

„Sunetul unui sărut nu este la fel de zgomotos ca al unui tun. Dar ecoul lui durează mult mai mult.” Zicea un domn născu...
29/08/2026

„Sunetul unui sărut nu este la fel de zgomotos ca al unui tun. Dar ecoul lui durează mult mai mult.” Zicea un domn născut pe 29 august. Poetic, nu? Sau de-a dreptul prozaic?

Ai Weiwei, azi 69. Un artist pe care merita sa-l cautati pe internet.(foto: wikipedia)
28/08/2026

Ai Weiwei, azi 69. Un artist pe care merita sa-l cautati pe internet.
(foto: wikipedia)

Interstițiul: „al treilea sistem circulator" al corpuluiÎn ultimele decenii, anatomia a primit o completare neașteptată:...
28/08/2026

Interstițiul: „al treilea sistem circulator" al corpului

În ultimele decenii, anatomia a primit o completare neașteptată: un țesut continuu, plin de lichid, care traversează pielea, organele și nervii. Se numește interstițiu și funcționează ca o rețea de „coridoare" pentru fluide, celule imune și semnale chimice — un al treilea sistem circulator, alături de sânge și limfă.

Ce este și de ce contează

Imaginați-vă o plasă de colagen încorporată într-un gel (acid hialuronic). Printre fibre circulă lent lichid și molecule de semnalizare. Studii recente arată că aceste spații sunt interconectate în tot corpul, nu buzunare izolate.

Această continuitate explică fenomene surprinzătoare: particule de cerneală din tatuaje migrează din piele în fascia de dedesubt și apoi printre organe, sugerând că avem o „pătură tricotată" de țesuturi, nu un mozaic separat.

Impact asupra sănătății

- Inflamație și durere. Când lichidul interstițial devine inflamat, fascia își pierde „alunecarea", se îngroașă și doare — un mecanism invocat în dureri miofasciale și unele dureri cronice de spate.
- Cancer. Celulele tumorale pot folosi fluxul interstițial drept „cale de rezistență minimă" spre sistemul limfatic și alte organe, facilitând metastazarea.
- Axa intestin–creier. Toxine și semnale inflamatorii din intestin pot ajunge în interstițiu și, de acolo, pot influența creierul, oferind o rută anatomică suplimentară pe lângă nervul vag și sânge.

Implicații terapeutice

Dacă interstițiul e o autostradă pentru inflamație și celule tumorale, devine țintă terapeutică: medicamente care blochează invazia matricei interstițiale (ex. în cancer pancreatic), diete antiinflamatorii (omega-3, polifenoli) și terapii care restaurează fluxul interstițial (kinetoterapie, hidrodisecție ghidată ecografic).

În esență, interstițiul ne reamintește că organismul e un peisaj dinamic de fluide și țesuturi conectate — un „ocean interior" care ar putea deveni o piesă-cheie în medicina viitorului.


foto: articolul-referință

Address

Bucharest
11786

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Doctor Ciprut posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Doctor Ciprut:

Shortcuts

Share