18/08/2026
🏃 𝐏𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥 𝐜𝐮 𝐚𝐬𝐭𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐚̆ 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭? 𝐃𝐚. Obiectivul tratamentului este, de fapt, ca astmul să nu îi limiteze activitatea fizică.
📌 O precizare importantă: ceea ce numim frecvent „astm indus de efort” este mai corect denumit bronhoconstricție indusă de efort. Efortul fizic nu „produce” astmul. La unele persoane, însă, poate declanșa o îngustare temporară a bronhiilor, inclusiv la persoane care nu au un diagnostic cunoscut de astm.
𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆?
În timpul alergării sau al unui sport intens respirăm mult mai repede și mai profund. Prin căile respiratorii trece într-un timp scurt o cantitate mare de aer, iar acesta trebuie încălzit și umidificat. Dacă aerul este mai ales rece și uscat, suprafața căilor respiratorii pierde apă. Se modifică astfel mediul local din bronhii și sunt eliberați mediatori care favorizează contracția musculaturii bronșice. Rezultatul: bronhiile se îngustează temporar și respirația devine mai dificilă.
Aerul foarte rece și uscat, poluarea și, la persoanele sensibilizate, expunerea importantă la alergeni pot accentua acest răspuns.
🔎 𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚?
Pot apărea:
• tuse;
• respirație șuierătoare (wheezing);
• lipsă de aer;
• senzație de strângere sau presiune în piept.
Simptomele pot apărea în timpul efortului sau la scurt timp după acesta. Important însă: simptomele singure nu pot confirma diagnosticul. Ghidurile subliniază că bronhoconstricția indusă de efort se diagnostichează prin modificarea obiectivă a funcției pulmonare după o provocare prin efort, de regulă prin măsurarea repetată a FEV₁ (prin spirometrie) înainte și după exercițiu.
De aceea, nu orice copil care tușește sau spune că „nu mai poate” la alergare are automat bronhoconstricție indusă de efort.
𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞?
- Primul pas este controlul bun al astmului de fond. Simptomele repetate la sport pot fi un semn că boala nu este suficient controlată și că tratamentul, tehnica inhalatorie sau factorii declanșatori trebuie reevaluați.
- O încălzire progresivă, inclusiv prin intervale de efort, înaintea activității poate reduce bronhoconstricția la unele persoane și este recomandată de ghiduri (vezi în comentarii). În condiții de frig, protejarea gurii și nasului pentru a încălzi și umidifica aerul inspirat poate fi, de asemenea, utilă.
- Medicația administrată înainte de efort trebuie folosită conform planului stabilit cu medicul. Necesitatea foarte frecventă a medicației pentru a putea face sport este un motiv pentru reevaluarea controlului astmului, nu pentru creșterea tratamentului „după ureche”.
𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭: 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐚𝐬𝐭𝐦 𝐧𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐜𝐨𝐬 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭.
- Activitatea fizică regulată are beneficii importante asupra condiției fizice, calității vieții și controlului bolii, iar literatura actuală susține încurajarea mișcării atunci când astmul este evaluat și tratat corect.
- Dacă tusea, respirația șuierătoare, lipsa de aer sau senzația de strângere în piept apar repetat la efort, merită discutate cu medicul. Scopul nu este evitarea mișcării, ci posibilitatea de a face mișcare fără simptome.
Material educativ. Nu înlocuiește evaluarea și recomandările medicale individuale.
