12/09/2026
Uneori, două cuvinte scrise pe un rezultat medical pot declanșa un întreg univers interior:
HPV pozitiv.
Și, dintr-odată, apar întrebările:
„Este grav?”
„Am cancer?”
„De când îl am?”
„De la cine l-am luat?”
„M-a înșelat partenerul?”
„L-am transmis eu?”
„De ce mi se întâmplă mie?”
„Ce am făcut greșit?”
Din perspectiva unui terapeut integrativ, aici începe o parte importantă a procesului: sa privim corpul pe de-a întregul.
HPV este foarte frecvent. Un rezultat pozitiv nu înseamnă automat cancer. În multe cazuri, sistemul imunitar reușește să controleze și să elimine infecția. Dar anumite tipuri de HPV, atunci când persistă, pot produce modificări celulare care necesită monitorizare și, uneori, tratament.
De aceea, primul pas nu este panica.
Primul pas este claritatea. Mai apoi -> Înseamnă că avem nevoie de evaluare medicală, de interpretarea rezultatului în context, de screening și de monitorizarea recomandată de ginecolog.
Ce tip de HPV este prezent?
Ce arată testul Babeș-Papanicolau?
Există modificări ale colului uterin?
Este nevoie de repetarea testării, de colposcopie sau de alte investigații?
Care este recomandarea ginecologului pentru situația concretă?
Aici medicina își are locul ei esențial.
Dar în cabinet eu văd și ce se întâmplă după ce femeia pleacă de la medic.
O văd căutând ore întregi pe internet.
O văd imaginându-și cele mai grave scenarii.
O văd întrebându-se dacă mai este „în regulă”.
O văd uneori privindu-și corpul cu suspiciune.
Din perspectiva mea, ca terapeut integrativ, nu este suficient să spunem: Nu te mai stresa.
Și nici - Gândește pozitiv.
Nu cred că avem nevoie să ne negăm frica.
Avem nevoie să o înțelegem.
Să-i facem loc.
