Dr. Cristina Iștvan - Medicina de Familie

Dr. Cristina Iștvan - Medicina de Familie Eva Medical Services s-a născut din dorința de a aduce o abordare mai caldă și mai apropiată în medicina de familie 🩺✨.

Aici, fiecare pacient este întâmpinat cu empatie, grijă și răbdare 🤍.

Pentru ce mai mergem la medicul de familie în 2026?Întrebarea mi-a fost pusă recent de o pacientă, o femeie de 30–40 de ...
10/09/2026

Pentru ce mai mergem la medicul de familie în 2026?

Întrebarea mi-a fost pusă recent de o pacientă, o femeie de 30–40 de ani, într-o discuție despre medicina de astăzi.

Are asigurare medicală privată. Poate accesa relativ ușor numeroase specialități. Poate face investigații, analize, ecografii, consultații, uneori chiar fără să treacă mai întâi pe la medicul de familie.

Și atunci, firesc, a venit întrebarea:

„Pentru ce ar trebui să vin la dumneavoastră? Când ar trebui să vă caut?”

Mi se pare o întrebare foarte bună.

Pentru că medicina de familie din 2026 nu mai poate fi explicată doar prin trimiteri, rețete sau bilete de internare.

Rolul medicinei primare este mult mai larg.

Este locul în care, înainte de a căuta răspunsuri izolate, încercăm să înțelegem întrebarea medicală în ansamblul ei.

Uneori vii pentru un simptom nou și încercăm să stabilim dacă este ceva ce poate fi gestionat aici, dacă necesită investigații sau dacă este nevoie de un specialist.

Alteori vii pentru că nu ai niciun simptom, dar vrei să știi dacă există riscuri pe care ar fi bine să le identificăm din timp.

Vii pentru prevenție.

Pentru monitorizarea unei boli cronice.

Pentru că ai primit mai multe rezultate medicale și nu știi cm se leagă între ele.

Pentru că ai primit recomandări diferite și ai nevoie de o privire de ansamblu.

Sau, uneori, vii tocmai pentru a afla că nu ai nevoie de o investigație, de un tratament sau de încă un specialist.

Și mai există un lucru esențial.

Medicul de familie este, de cele mai multe ori, medicul care cunoaște cel mai bine profilul medical al pacientului său.

Nu doar diagnosticul de astăzi.

Ci istoricul lui medical, factorii de risc, tratamentele, investigațiile anterioare, particularitățile sale și felul în care toate acestea s-au modificat de-a lungul timpului.

Specialistul vede foarte bine o anumită parte a problemei.

Medicul de familie are privilegiul de a vedea omul întreg și evoluția lui în timp.

Iar într-o medicină în care avem din ce în ce mai mult acces la informație, investigații și specialiști, poate că valoarea medicinei primare nu scade.

Crește.

Pentru că problema nu mai este doar:

„La ce medic pot să ajung?”

Ci și:

„Am nevoie să ajung acolo?”
„De unde încep?”
„Ce înseamnă toate aceste rezultate pentru mine?”
„Cum se leagă ele între ele?”
„Ce merită făcut și ce nu?”

Poate că acesta este unul dintre rolurile medicinei de familie în 2026:

nu să fie o barieră între pacient și specialist, ci punctul de orientare într-un sistem medical în care avem din ce în ce mai multe opțiuni.

Iar uneori, cea mai bună îngrijire medicală nu înseamnă să faci mai multe lucruri.

Înseamnă să faci lucrurile potrivite, la momentul potrivit, pentru omul potrivit.

Ne vedem la cabinet 👋🏻

👩🏻‍⚕️❤️

„Doamna doctor, dați-i ceva copilului meu să nu mai răcească atât de des!”Este, probabil, una dintre cele mai frecvente ...
07/09/2026

„Doamna doctor, dați-i ceva copilului meu să nu mai răcească atât de des!”

Este, probabil, una dintre cele mai frecvente fraze pe care le aud în cabinet.

Și o înțeleg perfect.

Când îți vezi copilul bolnav din nou și din nou, îți dorești o soluție care să oprească totul. Îți dorești un sirop, o vitamină sau un tratament care să îl facă „mai rezistent”, astfel încât să nu mai treacă prin atâtea răceli.

Din păcate, un astfel de medicament nu există.

Dacă ar exista, l-am prescrie tuturor.

În primii ani de viață, sistemul imunitar este în plin proces de învățare. Fiecare contact cu un virus îl ajută să se maturizeze și să își dezvolte mecanismele de apărare. De aceea, un copil care merge în colectivitate poate avea chiar 6–10 episoade de infecții respiratorii pe an, fără ca acest lucru să însemne că are o imunitate „slabă”.

Rolul nostru, ca medici, nu este să eliminăm orice răceală.

Rolul nostru este să ne asigurăm că vorbim despre un copil sănătos, care traversează firesc aceste episoade, să identificăm situațiile în care este nevoie de investigații suplimentare și să evităm tratamentele inutile.

De multe ori, cea mai bună „rețetă pentru imunitate” nu se găsește într-un flacon.

Ea înseamnă somn suficient, alimentație echilibrată, vaccinare, mișcare, timp petrecut în aer liber și, poate cel mai greu pentru părinți, răbdarea de a lăsa sistemul imunitar să învețe ceea ce are de învățat.

Știu că nu este întotdeauna răspunsul pe care părinții îl așteaptă.

Dar uneori, cea mai importantă veste pe care o poate primi un părinte nu este că am găsit un medicament nou.

Uneori, cea mai bună veste este că nu avem nevoie de un medicament, ci doar de timp, răbdare și încredere în felul în care organismul copilului învață să se apere.

Vă aștept la cabinet!🤗

👩🏻‍⚕️❤️

Ceea ce ne leagă. 🤍Unele povești medicale încep chiar din primele zile de viață.Astăzi am avut un moment care m-a emoțio...
01/09/2026

Ceea ce ne leagă. 🤍

Unele povești medicale încep chiar din primele zile de viață.

Astăzi am avut un moment care m-a emoționat mai mult decât aș fi crezut.

Primul nou-născut preluat de cabinetul nostru este acum un copil mare. Atât de mare încât, în această toamnă, va face primul pas către colectivitate. 🎒

Mi-am dat seama, privind-o, cât de repede a trecut timpul și cât de mult a crescut. Dar, dincolo de centimetri, kilograme și etapele de dezvoltare pe care le-am urmărit împreună, am văzut un copil care a evoluat frumos, în ritmul ei, și o familie alături de care am avut privilegiul să fiu încă de la început.

Nu voi dezvălui cine este B. — pentru că poveștile pacienților mei le aparțin, iar intimitatea lor va fi întotdeauna mai importantă decât orice fotografie sau postare.

Dar recunosc că astăzi am făcut câteva poze împreună. Le voi păstra într-un loc special din sufletul meu, ca pe o amintire a începutului unei călătorii pe care am avut bucuria să o însoțesc.

Pentru un medic de familie, acesta este unul dintre cele mai frumoase privilegii: să cunoști un om de când este atât de mic și să ai șansa să-l vezi crescând.

Poate că aceasta este, de fapt, una dintre cele mai frumoase părți ale medicinei de familie: nu ne leagă doar consultațiile, analizele, vaccinurile sau fișele medicale.

Ne leagă timpul, încrederea, grijă și toate acele mici momente pe care le adunăm, fără să ne dăm seama, de-a lungul anilor.

Mulțumesc, B., pentru rolul minunat pe care mi l-ai oferit în viața ta. 🤍

Și mult succes în noua aventură care începe în această toamnă! 🌱

👩🏻‍⚕️❤️

💊Aderența la tratament: ce înseamnă și de ce nu este doar o alegere individuală?Pacientul se află în centrul familiei și...
30/08/2026

💊Aderența la tratament: ce înseamnă și de ce nu este doar o alegere individuală?

Pacientul se află în centrul familiei și al grupului din care face parte, pendulând permanent între recomandările medicale și realitatea vieții sale de zi cu zi.

Complianța – sau, într-un termen mai actual, aderența la tratament – nu depinde de un singur factor, ci de o combinație de elemente care țin atât de pacient, cât și de mediul în care acesta trăiește.

Factorii care influențează aderența la tratament sunt numeroși și interconectați:

● Înțelegerea bolii și a tratamentului – Pacienții care înțeleg de ce este necesar tratamentul și ce beneficii le poate aduce sunt mai predispuși să îl urmeze.
● Relația cu echipa medicală – O comunicare clară, empatică și bazată pe încredere crește semnificativ aderența.
● Complexitatea tratamentului – Schemele terapeutice complicate, administrarea frecventă sau efectele adverse pot reduce complianța.
● Motivația și convingerile personale – Percepția asupra bolii, experiențele anterioare și valorile individuale influențează comportamentul terapeutic.
● Sprijinul familiei și al comunității – Susținerea emoțională și practică din partea celor apropiați facilitează respectarea recomandărilor medicale.
● Contextul socio-economic – Costurile tratamentului, accesul la servicii medicale, timpul disponibil și nivelul de educație pot reprezenta bariere importante.
● Starea psihologică – Anxietatea, depresia, stresul sau lipsa speranței pot reduce capacitatea pacientului de a urma tratamentul.
● Integrarea tratamentului în viața de zi cu zi – Cu cât recomandările sunt mai ușor de adaptat rutinei și responsabilităților cotidiene, cu atât crește probabilitatea respectării lor.

🔸Dintre acești factori, contextul familial și social are, în practică, o influență deosebit de importantă asupra comportamentului pacientului. Sprijinul – sau, dimpotrivă, lipsa acestuia – din partea familiei poate înclina decisiv balanța între o bună aderență la tratament și abandonul recomandărilor medicale.

Deși este adesea asociată cu pacientul pediatric sau cu persoanele dependente de îngrijire, influența familiei rămâne semnificativă și în cazul pacientului adult. Partenerul de viață, familia de origine sau membrii gospodăriei contribuie frecvent la formarea atitudinii față de boală și tratament, influențând decizii precum inițierea terapiei, continuitatea acesteia sau respectarea recomandărilor medicale.

În egală măsură, pacientul este influențat de oamenii alături de care își petrece timpul, fie în familie, fie în mediul profesional sau în cercul de prieteni. Opiniile, experiențele și obiceiurile celor din jur pot susține recomandările medicale sau, dimpotrivă, le pot pune sub semnul întrebării.

Nu de puține ori, decizia unui pacient de a urma sau nu un tratament este rezultatul unui echilibru între recomandarea medicului și mesajele primite din mediul său apropiat.

Din acest motiv, evaluarea aderenței la tratament nu ar trebui să se limiteze la caracteristicile individuale ale pacientului.

Înțelegerea contextului familial și social în care acesta trăiește oferă informații esențiale despre factorii care îi modelează comportamentul terapeutic și permite identificarea unor intervenții mai eficiente pentru creșterea complianței.

Ne vedem la cabinet!👋🏻

👩🏻‍⚕️❤️

REFLECȚIA I~Paradoxurile medicinei moderneO serie de reflecții din cabinet~🔸Consultația medicală nu mai este aceeași.🔸🤔C...
27/08/2026

REFLECȚIA I

~Paradoxurile medicinei moderne
O serie de reflecții din cabinet~

🔸Consultația medicală nu mai este aceeași.🔸

🤔Cum s-a schimbat relația dintre medic și pacient în era informației?



Niciodată în istorie nu am avut mai multe informații, investigații și opțiuni terapeutice. Și totuși, uneori, obținem mai greu rezultatele pe care le-am aștepta.

Pare un paradox.

Pacientul de astăzi are avantaje pe care generațiile anterioare nici nu și le puteau imagina. Are acces rapid la informație, poate solicita o a doua opinie, beneficiază de investigații performante și de tratamente moderne, iar comunicarea cu sistemul medical este mai facilă ca oricând.

Toate acestea reprezintă un progres extraordinar.

În cabinet întâlnesc tot mai des pacienți care ajung după ce au citit mult despre simptomele lor. Uneori au parcurs articole medicale, alteori forumuri, grupuri de discuții sau experiențele altor persoane. De multe ori vin deja cu ipoteze de diagnostic și chiar cu o imagine despre tratamentul pe care îl consideră potrivit.

Nu privesc acest lucru ca pe un dezavantaj. Dimpotrivă. Înseamnă că oamenii sunt interesați de propria sănătate și își doresc să înțeleagă ce li se întâmplă.

În același timp, această realitate schimbă profund rolul medicului.

Dacă în trecut provocarea era să explicăm boala, astăzi provocarea este, de multe ori, să punem ordine într-un volum uriaș de informații și să le adaptăm la omul din fața noastră.

Consultația nu mai înseamnă doar stabilirea unui diagnostic și alegerea unui tratament.

În multe situații, ea presupune și explicarea raționamentului medical din spatele fiecărei decizii.

Medicul nu mai prescrie doar un tratament. De multe ori, trebuie să explice și să argumenteze științific de ce acela este tratamentul potrivit.

Iar aceasta nu este o problemă.

Este, probabil, una dintre cele mai importante transformări prin care trece medicina.

Cred că medicina modernă are nevoie de o nouă ajustare.

Nu doar la progresul științific, ci și la felul în care s-a schimbat pacientul.

Astăzi, succesul terapeutic nu mai depinde doar de existența unui tratament eficient. Depinde de capacitatea medicului de a explica, de disponibilitatea pacientului de a asculta, de încrederea construită între cei doi și de abilitatea amândurora de a filtra corect informația.

Poate că acesta este adevăratul paradox al medicinei moderne.

Avem mai multă informație decât oricând.

Dar tocmai din acest motiv avem nevoie, mai mult ca oricând, de dialog, discernământ și încredere.

🤍 În următoarele Reflecții din cabinet vom vorbi, pe rând, despre dezinformare, încrederea în recomandările medicale, aderența la tratament, prevenție și despre alte schimbări care influențează succesul terapeutic în medicina de astăzi.

👩🏻‍⚕️❤️

🧘🏻‍♀️Unde greșim când nu reușim să slăbim?De multe ori, nu greșim pentru că nu avem suficientă voință.Greșim pentru că n...
24/08/2026

🧘🏻‍♀️Unde greșim când nu reușim să slăbim?

De multe ori, nu greșim pentru că nu avem suficientă voință.

Greșim pentru că ne concentrăm prea mult pe rezultat și prea puțin pe proces.

Căutăm soluții rapide, ne comparăm cu alții, ne fixăm obiective nerealiste și uităm că fiecare organism are propriul ritm de adaptare.

Există un moment prin care trece aproape orice persoană care încearcă să își normalizeze greutatea: perioada în care scăderea ponderală încetinește sau chiar stagnează. Este, probabil, cea mai dificilă etapă a întregului proces.

Mulți o interpretează ca pe un eșec și renunță.

În realitate, de cele mai multe ori, este răspunsul firesc al organismului, care încearcă să se adapteze noii realități metabolice. Tocmai aici este nevoie de răbdare, consecvență și, uneori, de ajustarea strategiei.

Poate că acest moment nu este menit să te oprească, ci să te transforme într-o variantă mai bună a ta.

Iar pentru toți cei care au o relație complicată cu propria greutate, aș vrea să transmit un mesaj important:

Scopul nu este să slăbim cât mai mult. Scopul este să ne normalizăm greutatea.

Nu vorbim despre o competiție și nici despre o dietă dusă la extrem. Vorbim despre găsirea acelui interval de greutate în care organismul funcționează optim pentru fiecare dintre noi. Despre o greutate pe care o putem menține în timp, fără restricții permanente și fără sentimentul că suntem mereu „la dietă”.

La fel cm nu este sănătos să slăbim excesiv, nici acumularea progresivă de kilograme nu este lipsită de consecințe. Ambele situații determină organismul să treacă prin adaptări metabolice complexe, care, în timp, pot suprasolicita funcționarea normală a organelor și pot crește riscul apariției unor boli.

Există perioade în viață în care modificările de greutate sunt firești și au o explicație clară: sarcina, programele de antrenament intensiv pentru performanță, anumite tratamente sau unele boli. În afara acestor contexte, însă, organismul tinde în mod natural să își păstreze un echilibru.

Poate că, înainte să ne întrebăm „Cum pot să slăbesc mai mult?”, ar fi mai util să ne întrebăm:

„Care este greutatea la care organismul meu poate funcționa sănătos și pe care o pot menține pe termen lung?”

Pentru că adevăratul succes nu este momentul în care ai ajuns la un anumit număr de kilograme.

Adevăratul succes este momentul în care poți trăi ani de zile la o greutate sănătoasă, fără ca viața ta să se învârtă în jurul dietelor.

Normalizarea greutății nu înseamnă perfecțiune. Înseamnă echilibru. Iar echilibrul este una dintre cele mai importante forme de prevenție pe care le putem oferi organismului nostru.

👩🏻‍⚕️❤️

✨Profesioniștii din sănătate dau sfaturi despre comportamente sănătoase. Dar ei le respectă?În fiecare zi, profesioniști...
20/08/2026

✨Profesioniștii din sănătate dau sfaturi despre comportamente sănătoase. Dar ei le respectă?

În fiecare zi, profesioniștii din sănătate vorbesc despre alimentație echilibrată, mișcare, somn suficient, renunțarea la fumat, gestionarea stresului sau prevenție.

Dar există o întrebare pe care o aud uneori, rostită direct sau doar sugerată:

„Dumneavoastră respectați toate aceste recomandări?”

Răspunsul sincer este: nu întotdeauna.

Nu pentru că nu le considerăm importante. Ci pentru că, înainte de a fi profesioniști în sănătate, suntem oameni.

Și noi avem zile în care programul se prelungește peste așteptări.

Și noi sărim uneori peste masa de prânz.

Și noi amânăm analize sau controale pe care le recomandăm altora.

Și noi ne propunem să facem mai multă mișcare sau să dormim mai mult, iar uneori nu reușim.

De ce?

Pentru că informația, de una singură, nu schimbă comportamente.

Dacă ar fi suficient să știm ce este bine pentru noi, probabil că nimeni nu ar mai fuma, obezitatea ar fi rară, sedentarismul ar dispărea, iar toți am dormi cele opt ore recomandate.

Realitatea este însă mult mai complexă.

Comportamentele noastre sunt influențate de stres, oboseală, timpul disponibil, responsabilitățile familiale, mediul în care trăim, obiceiurile formate în ani și multe alte aspecte pe care medicina le studiază din ce în ce mai mult.

Poate tocmai de aceea, în cabinet, nu mă aștept la perfecțiune.

Nu cred în schimbările spectaculoase făcute de azi pe mâine.

Cred în pași mici, consecvenți și sustenabili. În obiective realiste. În progres, nu în perfecțiune.

Faptul că și profesioniștii din sănătate întâmpină uneori aceleași dificultăți nu le diminuează credibilitatea. Din contră, le amintește că schimbarea unui comportament este una dintre cele mai dificile provocări ale naturii umane.

Poate că acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat din practica medicală:

Nu este suficient să știm ce ne face bine. Adevărata provocare este să reușim să transformăm acel lucru într-un obicei, zi după zi.

Iar această provocare ne privește pe toți.

❤️👩🏻‍⚕️

❓“De ce unele persoane care nu sunt gurmande au colesterolul crescut? “🤔Este una dintre cele mai frecvente întrebări pe ...
17/08/2026

❓“De ce unele persoane care nu sunt gurmande au colesterolul crescut? “🤔

Este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc.

Răspunsul scurt este: pentru că colesterolul crescut nu este doar o consecință a alimentației.

Deși ceea ce mâncăm influențează profilul lipidic, organismul produce cea mai mare parte a colesterolului. În plus, valorile acestuia sunt influențate de numeroși factori: predispoziția genetică, vârsta, modificările hormonale, nivelul de activitate fizică, anumite boli (cum ar fi diabetul sau hipotiroidismul), unele medicamente și stilul de viață în ansamblu.

De aceea, două persoane cu obiceiuri alimentare similare pot avea profiluri lipidice complet diferite.

Însă există un aspect la fel de important: nu orice colesterol crescut înseamnă același risc cardiovascular.

Dincolo de colesterolul total și LDL-colesterol, uneori este util să evaluăm și alți markeri, în funcție de contextul fiecărui pacient:
• Apolipoproteina B (ApoB) – reflectă numărul total de particule aterogene și poate estima mai fidel riscul decât LDL-colesterolul în anumite situații.
• Lipoproteina(a) – Lp(a) – este determinată în mare parte genetic și poate crește semnificativ riscul cardiovascular chiar și atunci când celelalte lipide sunt aproape normale. De regulă, este suficientă o determinare o dată în viață.
• Trigliceridele, colesterolul HDL și raportul dintre diferiți parametri lipidici pot completa evaluarea.
• Atunci când este necesar, investigăm și cauzele secundare ale hipercolesterolemiei: funcția tiroidiană, glicemia, funcția renală sau hepatică și alte analize relevante.

În anumite situații, istoricul familial și contextul clinic pot ridica suspiciunea unei hipercolesterolemii familiale, o afecțiune genetică ce necesită identificare și tratament precoce.

Cel mai important lucru este că nu tratăm o cifră, ci un pacient.

Aceeași valoare a LDL-colesterolului poate avea implicații diferite la două persoane diferite.

Vârsta, antecedentele personale și familiale, tensiunea arterială, diabetul, fumatul, prezența altor boli și, uneori, investigațiile suplimentare contribuie împreună la estimarea riscului cardiovascular și la alegerea celei mai potrivite conduite.

📌 Așadar, un rezultat de laborator nu ar trebui interpretat izolat. El reprezintă doar o piesă dintr-un tablou mult mai complex.

💬Ai avut vreodată o valoare crescută a colesterolului care te-a surprins, deși simțeai că ai un stil de viață sănătos?

❤️👩🏻‍⚕️

🚬 Te-ai întrebat vreodată de ce îi dor picioarele pe unii fumători?Dacă te dor gambele când mergi și durerea dispare dup...
13/08/2026

🚬 Te-ai întrebat vreodată de ce îi dor picioarele pe unii fumători?

Dacă te dor gambele când mergi și durerea dispare după câteva minute de odihnă, este posibil să nu fie doar oboseală.

Acest simptom se numește claudicație intermitentă și poate fi un semn că arterele de la nivelul picioarelor s-au îngustat.

🩸 Cum se întâmplă acest lucru?

Imaginează-ți arterele ca pe niște conducte care duc sânge și oxigen către mușchi.

Fumatul deteriorează treptat pereții acestor vase de sânge. În timp, pe interiorul lor se depun grăsimi și colesterol, iar spațiul prin care circulă sângele devine din ce în ce mai îngust.

Când stai în repaus, sângele este suficient. Dar în timpul mersului, mușchii au nevoie de mai mult oxigen. Dacă arterele sunt îngustate, nu mai pot aduce suficient sânge, iar atunci apare durerea sau senzația de crampă la nivelul gambelor.

🚨 Mulți oameni cred că este o problemă a oaselor sau a articulațiilor. De multe ori însă, cauza este circulația sângelui.

Și mai important este că boala nu afectează doar picioarele. Dacă arterele de la nivelul membrelor inferioare sunt bolnave, este foarte posibil ca și arterele inimii sau ale creierului să fie afectate. De aceea, claudicația intermitentă este un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.

❤️ Renunțarea la fumat este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru sănătatea vaselor de sânge. Cu cât renunți mai devreme, cu atât încetinești evoluția bolii și reduci riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și complicații la nivelul picioarelor.

📍Dacă observi că durerea apare mereu după aproximativ aceeași distanță parcursă și dispare când te oprești, programează un consult.

Uneori, picioarele sunt cele care ne avertizează primele că există o problemă la nivelul întregului sistem circulator.

Ne vedem la cabinet!👋🏻

👩🏻‍⚕️❤️

🗯️ Obezitatea – boală sau factor de risc?Răspunsul este: ambele.Obezitatea este recunoscută astăzi ca o boală cronică, d...
10/08/2026

🗯️ Obezitatea – boală sau factor de risc?

Răspunsul este: ambele.

Obezitatea este recunoscută astăzi ca o boală cronică, dar în același timp reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru diabetul zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, steatoză hepatică, apnee în somn, infertilitate și anumite tipuri de cancer.

Dar aș vrea să privim puțin lucrurile și dintr-o altă perspectivă.

Modul în care privim obezitatea în 2026 este complet diferit față de acum 20–30 de ani.

Haideți să derulăm puțin timpul înapoi. Când eram elevi, câți copii obezi erau într-o clasă de 25–30 de elevi? Probabil unul, poate doi.

Astăzi, excesul ponderal și obezitatea în rândul copiilor și adolescenților au devenit mult mai frecvente, iar această schimbare modifică inclusiv percepția asupra a ceea ce înseamnă „normal”. Când foarte mulți copii din jur au exces ponderal, acesta poate ajunge să fie perceput ca fiind firesc, ceea ce întârzie recunoașterea unei probleme de sănătate.

Din fericire, lucrurile pot fi schimbate.

O parte dintre pacienții mei supraponderali au făcut deja pași importanți. Nu prin diete-minune și nici prin schimbări radicale, ci prin obiceiuri sănătoase construite treptat, pe care le monitorizăm împreună, etapă cu etapă.
Este o muncă de echipă, care presupune răbdare, consecvență, încredere și multă perseverență.

În cabinet vorbesc adesea despre ceea ce explic pacienților drept „adipocitele cu memorie”. Este o modalitate simplă de a înțelege faptul că organismul tinde să revină la greutatea la care a stat cel mai mult timp. Celulele adipoase nu dispar odată cu scăderea în greutate; ele își reduc volumul, dar păstrează o predispoziție de a se reumple atunci când renunțăm la obiceiurile care ne-au ajutat să slăbim. Tocmai de aceea, menținerea rezultatelor este adesea mai dificilă decât procesul de slăbire în sine.

Obezitatea nu înseamnă lipsă de voință și nu este doar o problemă estetică. Este o boală complexă, influențată de factori genetici, hormonali, metabolici, psihologici și de mediu.

De aceea, abordarea corectă nu este judecata, ci prevenția, diagnosticul precoce și tratamentul personalizat.

Obezitatea este o boală care favorizează apariția altor boli. Cu cât intervenim mai devreme, cu atât putem preveni mai multe complicații.

💬 Tu cm crezi că s-a schimbat percepția asupra obezității în ultimii 20–30 de ani?

Rămânem în legătură 📞

👩🏻‍⚕️❤️

Address

Strada Esarfei Nr. 55
Bucharest
031868

Opening Hours

Monday 14:00 - 19:00
Tuesday 07:00 - 12:00
Wednesday 14:00 - 19:00
Thursday 14:00 - 19:00
Friday 07:00 - 12:00

Telephone

+40755914624

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Cristina Iștvan - Medicina de Familie posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Dr. Cristina Iștvan - Medicina de Familie:

Shortcuts

Share