17/04/2026
De ce mulți gastroenterologi NU RECOMANDĂ testarea microbiomului intestinal? 🤔
La Synobis, lucrăm constant cu teste de microbiom intestinal și ne-am confruntat, uneori, cu feedback negativ din partea gastroenterologilor pacienților noștri, neconvinși de utilitatea acestor teste (nu toți, ce e drept).
M-am gândit să scriu o postare pe acest subiect, în speranța că vom putea schimba puțin perspectiva asupra utilității testelor de microbiom și facilita abordarea mai rapidă a acestor teste deosebit de interesante.
În mod interesant, colega noastră, Andreea Nitescu Nutritionist Dietetician, RD MSc, care lucrează în Marea Britanie, a avut și experiențe pozitive cu medicii consultanți gastroenterologi ai pacienților ei în UK, care au cerut rezultatele testului de microbiom pentru a le incorpora în deciziile lor clinice – indicând o deschidere potențial mai mare către astfel de teste în Marea Britanie 🇬🇧✨
Și aici avem, dar mai puține. Colega noastră Drd Papp Evelin - Dietetician în boli gastrointestinale vă poate recomanda medici deschiși la colaborare multidisciplinară.
Cred că tuturor ne este clar că mulți gastroenterologi nu consideră utile aceste teste. Întrebările importante ar fi: de ce – și este justificată această perspectivă a domniilor lor? 👇
Mai jos motivele pe care le-am întâmpinat:
1️⃣ Pentru că, în medicina clasică, nu schimbă decizia terapeutică
Medicina clinică abordează patologiile punând următoarea întrebare:
„Dacă fac un anumit test, care este probabilitatea ca rezultatele acestui test să îmi schimbe decizia cu privire la terapia medicală recomandată?”
Având în vedere că testarea microbiomului intestinal nu este inclusă în vreun ghid clinic și că nu există protocoale validate universal bazate pe microbiom, rezultatele acesteia nu par să fie utilizabile.
➡️ Astfel, din perspectiva gastroenterologilor:
testul nu e „util” → deci nu merită costul. Au dreptate…doar parțial 🙂
În general, testarea microbiomului intestinal nu este indicată dacă clinicianul care interpretează rezultatele nu are o bună înțelegere a microbiomului.
În schimb, în mâna unui clinician cu experiență în analiza acestor teste – și la cazuri atent selecționate (nu recomandăm testul de microbiom chiar oricărei persoane) – acesta poate face diferența între un tratament generic și unul personalizat, în special în ceea ce privește intervențiile nutriționale.
În echipă Synobis găsiți unii din cei mai buni dieteticieni pe microbiom - Drd Evelin Papp probabil cea mai bună din țară si Andreea N colaborator din UK.
⸻
2️⃣ Majoritatea testelor de pe piață (și cele mai des utilizate) au limitări masive 😐
Majoritatea medicilor au fost expuși la:
* teste de microbiom folosind 16S/17S/ITS rRNA sequencing (rezoluție mică)
* teste de microbiom folosind PCR (rezoluție și mai mică + limitare la o listă de specii/genuri microbiene prestabilite)
* teste comerciale cu scoruri „good/bad bacteria”, enterotipuri și alte informații care nu sunt utilizabile
* teste comerciale care oferă recomandări generice (gen „consumă mai multe fibre” sau „mai puține proteine de origine animală” 😑)
➡️ Concluzia lor (justificată):
„Microbiomul = marketing.”
Desigur, cele mai noi și avansate teste de microbiom (bazate pe NGS/shotgun metagenomics) sunt complet diferite și oferă informații potențial valoroase – atât timp cât sunt interpretate în contextul afecțiunilor și simptomelor pacienților.
⸻
3️⃣ Lipsa standardizării și a valorilor de referință 📊
În prezent, nu există încă intervale „normale” universal acceptate sau consens clinic pentru „disbioză.”
➡️ Medicii preferă analize standardizate (CRP, calprotectină, colonoscopie)
Cu toate acestea, multe teste medicale consacrate - inclusiv testele genetice, anumite teste hormonale și culturile microbiene - funcționează și fără norme universal fixe. În schimb, ele se bazează pe interpretarea contextuală, evoluția dovezilor și “pattern recognition”.
În mod similar, și microbiomul ar trebui privit prin aceeași lentilă: nu ca o problemă statică a intervalului de referință, ci ca un biomarker dinamic, la nivel de sistem 🔄
⸻
4️⃣ Bias profesional
Microbiomul:
• e interdisciplinar (bioinformatică, microbiologie, metabolomică, nutriție, imunologie)
• nu ține strict doar de gastroenterologie
Pentru a încerca să înțelegem implicațiile unui rezultat de test de microbiom, sunt necesare cunoștințe pe mai multe planuri. Având în vedere natura nișată și separată a medicinei, deseori, testele cu natură interdisciplinară sunt devalorizate.
⸻
5️⃣ Microbiomul influențează răspunsul la dietă și la tratament 🔬
Două persoane care mănâncă la fel reacționează diferit și pentru că microbiomul decide:
• extracția energetică
• fermentația fibrelor
• semnalele de sațietate
👉 inclusiv:
• răspunsul la GLP-1
• toleranța digestivă
• efectele adverse
⸻
6️⃣ Nu mai vorbim de „compoziție”, ci de funcție ⚙️
Și foarte important 👉 NU toate testele sunt egale.
• 16S = „cine e acolo” → limitat
• PCR = țintit → util în infecții
• shotgun metagenomics = funcție metabolică reală (aceasta e secvențierea utilă în modularea dietetică a microbiotei, cu aceasta lucrează dieteticianul)
Aceasta ne spune nu doar ce gene există, ci și:
• ce căi metabolice sunt active
• ce produce microbiomul
➡️ asta e deja aproape de biochimie aplicată, nu doar „bacterii bune/rele” 🧠
⸻
7️⃣ Medicina nu e încă acolo (și asta e problema, nu argumentul) ⏳
De ce e ignorat?
👉 pentru că:
• nu există încă ghiduri standardizate
• interpretarea e fooaarte complexă
• necesită interdisciplinaritate (unde dăm cu virgulă — colaborarea medic-dietetician e doar izolată în România, nu un obicei, cm ar fi normal)
Dar asta NU înseamnă că nu e relevant, ci că medicina e în urmă pe acest segment.
⸻
🔥 ÎN PLUS
Microbiomul nu este relevant doar în patologia digestivă.
Este relevant în:
• bolile autoimune
• bolile neuropsihiatrice
• inflamația sistemică
👉 vezi secțiunea de Articole Synobis (las link mai jos)
Dietetician Sigina
