https://www.facebook.com/105701475516018/

Dr. Codruța Rusu, Clinica Medicover Constanta, Bulevardul Alexandru Lapusneanu nr 188A, Constanta (2026)

23/06/2026

3. Ce stiti si ce nu stiti despre tratamentul cu statine?

Statinele actioneaza prin inhibarea unei enzime, necesare in producerea colesterolului, dar prin blocarea acestei enzime se perturba si alte procese fiziologice vitale.

Administrarea statinelor determina deficit de CoQ10.

Coenzima Q10 este un nutrient esential de care depind atat mitocondriile cat si stabilitatea peretilor celulari.

Deficitul de CoQ10 cauzat de statine este considerat cea mai frecventa cauza a efectelor lor secundare.

Aceste efecte secundare ar putea fi prevenite daca CoQ10 ar fi administrate impreuna cu statina!

Efecte secundare legate de consumul de energie al deficitului de CoQ10 cauzat de statine:

- Leziuni mitocondriale
- Lipsa de energie
- Sindromul oboselii cronice
- Insuficienta cardiaca congestiva si retentie de lichide
- Dificultati de respiratie

Efectele secundare ale deficitului de CoQ10 care slabeste integritatea peretelui cellular:

- Hepatita
- Pancreatita
- Rabdomioliza (distrugerea tesutului muscular scheletic)
- Inflamatia si ruptura tendoanelor si ligamentelor

Dintre cele mai frecvente consecinte ale depletiei de CoQ10 in administrarea de statine sunt:

- Miopatia - dureri musculare, oboseala, slabiciune si crampe
- Neuropatia periferica - amorteala, furnicaturi sau senzatie de arsura in special la nivelul mainilor si picioarelor

Miopatia este cel mai frecvent raportat efect secundar al utilizarii statinelor.
In multe cazuri, aceasta afectiune este permanenta, miopatiile si neuropatiile cauzate de statine vor continua sa progreseze chiar daca administarea lor este oprita.

Combinatia de miopatie si neuropatie apare la utilizatorii de statine si se manifesta prin : durere progresiva, slabiciunea si necoordonarea in tot corpul, alaturi de dificultati la ridicarea din pozitia asezat, instabilitate si tendinta de a cadea. Muschii dezvolta o caracteristica distincta de slabiciune si moliciune si se contracta treptat.

Unul dintre aspectele cele mai triste legate de statine este cat de agresiv sunt prescrise diabeticilor, sub logica ca, deoarece diabeticii au un risc crescut de boli de inima, este esential sa ia o statina pentru a preveni un atac de cord.

Statine sunt bine cunoscute pentru cresterea semnificativa a riscului de diabet ceea ce probabil se datoreaza afectarii functiei mitocondriale.

Neuropatia periferica aste o afectiune la care pacientii diabetici este cunoscut ca fiind expusi unui risc ridicat. Intr-un studiu s-a constatat ca riscul de neuropatie ( durere cu caracter de arsura, furnicaturi si amorteala a extremitatilor) a fost de 14 pana la 26 ori pentru utilizatorii pe termen lung de statine.

CoQ10 : pe langa prevenirea efectelor adverse ale statinelor este unul dintre cele mai utile suplimente pentru prevenirea bolilor de inima.

“Multe victime ale statinelor spun ca, brusc, aproape intr-o clipa, au imbatranit.”

Sursa : The Forgotten Side of Medicine

22/06/2026

2. Ce stiti si ce nu stiti despre tratamentul cu statine?

"In timpul tratamentului cu statine, pot sa apara o serie de modificari in corp, aparute ca efecte secundare la medicatie, percepute de pacient si care pot fi trecute cu vederea daca pacientul sau medicul curant nu le asociaza cu tratamentul ci sunt acceptate ca modificari "obisnuite" date de varsta, de bolile cronice, de oboseala.

Adesea, aceste simptome îl fac pe pacient să dorească să întrerupă utilizarea satinelor.

Acestea includ:

- O incidență ridicată a durerilor musculare
- Oboseală în special la efort și exerciții fizice
- Inflamație musculară (a cărei cauză rămâne „necunoscută”)
- Leziuni musculare autoimune
- Probleme psihiatrice și neurologice, cm ar fi depresia, confuzia, agresivitatea și pierderea memoriei
- Iritabilitate severă
- Probleme de somn
- Tulburări și leziuni musculo-scheletice
- Pierdere bruscă (senzorineurală) a auzului
- Suferință gastrointestinală

Există o categorie de reacții adverse nedetectabile imediat de către pacient, care se manifestă după terapii prelungite cu statine și pentru care nu se face o legătură cu medicația respectivă. .

Acestea includ:

- Diabetul de tip 2, în special la femei
- Cancer
- Disfuncție și insuficiență hepatică
- Cataractă
- Afecțiuni asemănătoare SLA - Scleroza laterală amiotrofică și alte tulburări motorii centrale (de exemplu, boala Parkinson și ataxia cerebeloasă)
- Sindromul asemănător lupusului
- Susceptibilitate la herpes zoster (zona zoster)
- Cistită interstițială
- Polimialgie reumatică
- Leziuni renale
- Insuficiență renală"

Sursa : The Forgotten Side of Medicine

22/06/2026

1. Ce stiti si ce nu stiti despre tratamentul cu statine?

Mecanismul de actiune al statinelor:

Statinele sunt agenti hipocolesterolemianti complet sintetici, inhibitori ai HMG-CoA reductazei, enzima responsabila pentru conversia HMG-CoA in mevalonate, un precursol al sterolilor, incluzand colesterolul.

Locul de actiune al statinelor este ficatul, organul tinta pentru scaderea colesterolului. Efectul este de reducere a concentratiilor plasmatice a LDL- colesterol, colesterolul total si trigliceridelor si cresterea concentratiei plasmatice a HDL- colesterol.

Indicatiile terapeutice:

- Tratamentul hipercolesterolemiei primare si dislipidemiei mixte, in asociere cu dieta, atunci cand raspunsul la dieta si alte metode non-farmacologice (exercitii fizice, scaderea ponderala) este inadecvat/insuficient.

- Prevenirea evenimentelor cardiovasculare majore la adulti cu boala cardiaca coronariana si la cei considerati a avea un risc crescut pentru un prim eveniment cardiovascular

Reactii adverse:

- Foarte frecvente: mialgii / dureri musculare, astenie fizica, cefalee, ameteala, constipatie, greata, durere abdominala, diabet zaharat

- Frecvente: prurit, eruptie cutanata tranzitorie, urticaria

- Rare: trombocitopenie, reactii de hipersensibilitate, edem angioneurotic, pancreatita, cresterea transaminazelor hepatice, miopatie /miozita, rabdomioliza, sindrom asemanator celui din lupus, rupturi musculare

- Foarte rare: polineuropatie, pierderea memoriei, icter, hepatita, artralgie, hematurie, ginecomastie

- Cu frecventa necunoscuta: depresie, neuropatie periferica, tulburari ale somnului (insomnia, cosmaruri), miastenia Gravis, miastenia oculara, tuse, dispnee, diaree, sindrom Stevens-Johnson, reactii alergice la medicament cu eozinofilie si simptome sistemice, afectiuni ale tendoanelor/rupturi, miopatie necrozanta mediata imun, edem, disfunctii sexuale, boala pulmonara interstitiala

(informatii din prospectul statinelor)

21/06/2026

11. Colesterolul - Ce stii si ce nu stii despre colesterol?
Ce ti se spune si ce nu ti se spune despre tratamentul antilipemiant?

In ce masura influenteaza alimentatia, concentratia de colesterol din sange?

In practica mea medicala, am intalnit persoane supraponderale/obeze cu nivel normal al colesterolului, persoane normo/subponderale cu valori mari si foarte mari ale colesterolului.

Am intalnit persoane cu diabet zaharat si colesterol normal si persoane fara diabet si valori mari ale colesterolului.

Am intalnit persoane , vegetariene sau vegane, care nu consumau grasime, cu valori mari ale colesterolului si persoane cu o dieta bogata in grasimi animale/vegetale si nivel normal al colesterolului.

In fata acestor situatii, se pune intrebarea: In ce masura influenteaza alimentatia, nivelul de colesterol din sange.

Colesterolul continut in alimente, in conditiile unei alimentatii cu continut moderat in grasimi, reprezinta aproximativ 30% din necesarul organismului.

Alimentele ce contin colesterol sunt : carne, oua, lactate, peste, crustacee, cereale, uleiuri vegetale, nuci , alune, etc

Restul de 70% din necesarul de colesterol este produs in corp, din acizi grasi , in cea mai mare parte in ficat dar si in toate celelalte celule ale organismului.

La nivelul creierului, colesterolul nu poate trece bariera hemato-encefalica, de aceea acesta este produs in celulele gliale, celulele de sustinere ale sistemului nervos.

Colesterolul se concentreaza/depoziteaza in ficat, maduva spinarii, creier.

93% din colesterolul din organism este localizat in celule (structural) si doar 7% este circulant in plasma.

Cand cantitatea de colesterol ingerat este mai mare, se produce o crestere usoara a concentratiei plasmatice, imediat d**a mese, care determina scaderea/inhibarea secretiei de colesterol in ficat si celule, cu scopul impiedicarii cresterii excesive a concentratiei de colesterol plasmatic, printr-un mecanism de feedback negativ.

Organismul uman are numeroase mecanisme de reglare si autoreglare pentru a-si mentine homeostazia (capacitatea organismului viu de a mentine in limite definite constantele mediului sau intern).

Alimentatia bogata in lipide saturate (carne, lapte, oua, peste) poate creste concentratia de colesterol, in timp ce alimentatia bogata in acizi grasi nesaturati , poate scadea concentratia de colesterol, cu conditia ca fiecare tip de alimentatie sa fie de durata/un mod de viata (nu doar o masa ocazional).

Alimentatia influenteaza concentratia colesterolului in mica masura dar este un factor ce trebuie luat in calcul atunci cand dorim sa pastram concentratii normale ale colesterolului in sange.

Cresterea concentratiei de colesterol este “efectul” !

De aceea e nevoie sa ne punem intrebarea :
De ce a crescut colesterolul?
Ce a dus la cresterea colesterolului?
Care este cauza?

Si daca intr-o perioada de timp, avem o tendinta crescuta de a manca alimente cu continut ridicat de lipide, sa ne punem intrebarea :
Care este motivul pentru care consum alimente cu “grasime”?
Care este nevoia corpului meu, pentru care solicita consum ridicat de grasimi?

Colesterolul este un constituient omniprezent in structura membranelor tuturor celulelor noastre.

Rolurile colesterolului:
- Formeaza membranele celulare
- Formeaza sarurile biliare cu rol in digestia si absorbtia lipidelor (80% din cantitatea totala de colesterol liber circulant prin plasma)
- Sinteza hormonilor cortico-suprarenalieni, sexuali, vitamina D,
- Intra in structura tegumentului/pielii, conferind rezistenta acestuia impotriva actiunii multor agenti chimici; impiedica evaporarea apei la nivel cutanat (in lipsa acestei protectii creste de 10-20 ori cantitatea de apa evaporata prin tegument – ex la arsi)

Sinteza colesterolului in ficat creste atunci cand necesitatile corpului si organelor cresc: in fazele reparatorii ale unei infectii, distrugeri tisulare, interventii chirurgicale, stari de stres psihic si emotional intense sau prelungite, in sarcina.

Valorile sanguine ale colesterolului sunt mai crescute iarna, d**a o infectie, d**a o interventie chirurgicala, cand avem o perioada de stres psihic sau emotional.

Colesterolul este o substanta cu rol de vindecare in organism, de refacere a structurilor celulare lezate, distruse .

Corpul nostru produce mai mult colesterol ca reactie la o inflamatie existenta in corp.

Valorile colesterolului revin la normal d**a incheierea procesului reparator, vindecarea unei infectii, d**a ce perioada de stres se incheie, cand suntem relaxati si ne simtim bine!

Nivelul colesterolului poate fi crescut pentru ca necesitatile organismului nostru sunt crescute, iar creierul, computerul organismului, sesizeaza aceasta nevoie crescuta si da comanda, in special la nivelul ficatului sa creasca sinteza de colesterol pentru a satisface aceste nevoi crescute.

Cel mai adesea, nevoile pot fi crescute in starile de stres psihic, emotional, intens, prelungit .

In perioadele de stres intens, creste cantitatea de hormoni de stres – cortizolul, poate creste distructia celulara, creste inflamatia in corp, toate acestea necesitand cresterea concentratiei si consumului de colesterol.

Colesterolul nu este problema, ci de fapt solutia pe care organismul o adopta in incercarea de a se autovindeca.

Nu cresterea colesterolului este problema ci cauza din spate care a determinat cresterea lui!

Sa va fie de folos!

20/06/2026

11. Colesterolul - Ce stii si ce nu stii despre colesterol?
Ce ti se spune si ce nu ti se spune despre tratamentul antilipemiant?

Controverse legate de beneficiile utilizarii statinelor

”Exista o convingere larg raspandita ca nivelul ridicat al colesterolului este “cauza” bolilor cardiovasculare.

Cu toate acestea, numeroase dovezi arata ca nu exista nici o asociere intre cele doua si ca nivelul scazut al colesterolului creste semnificativ riscul de deces.

Un model alternativ propune ca cheagurile de sange pe care organismul le foloseste pentru a vindeca leziunile arteriale, odata vindecate, creeaza leziunile aterosclerotice caracteristice, asociate cu bolile de inima.

Abordarea principala in tratarea bolilor cardio-vasculare este prescrierea de statine care scad colesterolul.

Din pacate, beneficiile acestor medicamente extrem de toxice sunt mici ( in cel mai bun caz, administrarea lor timp de ani de zile prelungeste viata cu cateva zile), iar daunele sunt vaste (statinele sunt unul dintre cele mai folosite medicamente care produc reactii adverse numeroase, adesea ireversibile).

Unul dintre tiparele constante pe care le-am observant in medicina este ca, odata ce este identificat un medicament care poate modifica “benefic” un numar de pacienti, ghidurile de practica medicala se vor schimba treptat catre prioritizarea tratarii acelui numar de pacienti si, in scurt timp, vor fi create justificari care impun ca tot mai mare parte a populatiei sa fie supusa acelui tratament.

In cazul statinelor, inainte de descoperirea lor, era dificil sa se scada in mod fiabil colesterolul, dar odata ce acestea au ajuns pe piata, au aparut rapid cercetari care au afirmat ca colesterolul era din ce in ce mai periculos si, prin urmare , ca tot mai multi oameni trebuiau sa ia statine.

Un alt tipar observat in medicina este ca se creeaza “un tap ispasitor” , cauza a tuturor problemelor.

Ex : colesterolul este cauza bolilor cardiovasculare si ca urmare orice crestere a valorilor acestuia, trebuie tratata cu statine.

In scurt timp, o credinta falsa care dauneaza societatii devine o dogma incontestabila, care e foarte greu de rasturnat, deoarece multe “parti” au un interes in mentinerea minciunii.

In ciuda unei cantitati semnificative de date ( studii numeroase de care nu se tine cont) care arata acum ca scaderea colesterolului nu este asociata cu o reducere a bolior de inima, necesitatea de a reduce colesterolul utilizand statine este inca o dogma in cardiologie.

Ex studiul Lancet a concluzionat: pe parcursul a 10 ani de monitorizare s-a constatat ca o crestere de 1 mmol/l echivalent cu 38,7 mg/dL a colesterolului total a corespuns unei scaderi a mortalitatii de 15%.

Un alt studiu efectuat pe 9423 pacienti institutionalizati, la care a fost posibil controlul strict al dietei lor, a constatat ca inlocuirea a jumatate din grasimile animale (saturate) consumate, cu ulei vegetal, le-a redus colesterolul iar pentru fiecare 30 puncte scazute, riscul de deces a crescut cu 22, ceea ce se traduce prin faptul ca fiecare scadere cu 1% a colesterolului creste riscul de deces cu 1%.

Avand in vedere cat de mult sunt utilizate aceste medicamente, se ridica o intrebare simpla:

Ce beneficii produc? Si mai ales, cui aduc beneficii?

Se pare ca aceasta este o intrebare dificil de raspuns, deoarece studiile publicate utilizeaza o varietate de indicatori confuzi pentru a-si deforma datele, ceea ce inseamna ca studiile publicate privind statinele aproape sigur umfla beneficiile terapiei cu statine si, mai important, practic toate datele despre terapia cu statine sunt realizate de colaborari privati de cercetare care publica in mod constant recenzii elogioase despre statine (si ataca pe oricine sustine contrariul).

Cercetatori independenti (neplatiti de catre industria farmaceutica!!) au analizat studiile publicate si au constatat ca au umflat beneficiile tratamentului cu statine, cea mai mare parte a beneficiilor statinelor provenind din modalitati creative de a rearanja datele si cauzele decesului, nu din vreun beneficiu real."

Sursa : The Forgotten Side of Medicine

20/06/2026

Alimente bogate în Omega-3
Grăsimile esențiale care protejează inima, vasele de sânge și creierul

Omega-3 reprezintă o familie de acizi grași esențiali pe care organismul nu îi poate produce în cantități suficiente și care trebuie aduși prin alimentație.

Consumul regulat de alimente bogate în Omega-3 este asociat cu:
- reducerea riscului cardiovascular
- scăderea trigliceridelor
- susținerea sănătății creierului
- reducerea inflamației cronice
- protejarea vaselor de sânge
- susținerea sănătății ochilor și a sistemului nervos

Cele trei tipuri importante de Omega-3

1. EPA (acid eicosapentaenoic): are efecte importante asupra:
inimii, vaselor de sânge, inflamației, trigliceridelor

Se găsește aproape exclusiv în peștele gras și fructele de mare.

2. DHA (acid docosahexaenoic): este principalul Omega-3 din creier, retină, sistemul nervos

Este esențial pentru funcționarea optimă a sistemului nervos și pentru dezvoltarea cerebrală.

Se găsește în special în peștele gras.

3. ALA (acid alfa-linolenic): este forma vegetală de Omega-3.

Organismul poate transforma o parte din ALA în EPA și DHA, însă această conversie este redusă (aproximativ 5–10% pentru EPA și sub 5% pentru DHA).

De aceea, consumul direct de EPA și DHA este considerat mai eficient.

Cele mai bogate alimente în Omega-3

1. Peștii grași (cea mai bună sursă): conțin cantități mari de EPA și DHA.

Cele mai bogate surse sunt: somon, macrou, sardine, hering, anșoa,
păstrăv, ton (mai ales tonul gras), scrumbie

Se recomandă: 2–3 porții pe săptămână.

2. Uleiul de pește: este una dintre cele mai concentrate surse naturale de EPA și DHA.

Poate fi consumat: sub formă lichidă, capsule, ulei de ficat de cod

3. Fructele de mare: conțin cantități moderate de Omega-3: stridii, midii, scoici, creveți

4. Semințele de in: reprezintă cea mai bogată sursă vegetală de ALA.

Se recomandă: măcinate, adăugate în iaurt, smoothie-uri, salate, cereale

Cantitate uzuală: 1–2 linguri/zi.

5. Semințele de chia: foarte bogate în ALA.

Pot fi consumate: hidratate în budinci, în iaurt, în smoothie-uri, în salate

6. Nucile: in special nucile românești

Sunt printre cele mai bogate fructe oleaginoase în Omega-3 vegetal.

O porție recomandată: 30 g/zi (aproximativ o mână).

7. Semințele de cânepă: conțin Omega-3, omega-6, proteine complete, magneziu, zinc

Pot fi presărate peste: salate, iaurt, supe, cereale

8. Uleiul de in: este una dintre cele mai concentrate surse vegetale de ALA. Se utilizează doar la rece, în salate, peste legume

Nu este recomandat pentru gătit la temperaturi înalte.

9. Uleiul de rapiță: conține cantități moderate de ALA și poate fi folosit în alimentația zilnică.

10. Edamame și soia: conțin cantități moderate de Omega-3 vegetal și reprezintă o alegere bună în alimentația vegetariană.

11. Algele marine: anumite specii de alge conțin direct DHA și reprezintă principala sursă de Omega-3 pentru persoanele vegetariene și vegane.

Din alge sunt obținute și suplimentele vegetale cu DHA și EPA.

Sursele cele mai eficiente: somon, sardine, macrou, hering, scrumbie, ulei de pește

Acestea furnizează direct EPA și DHA, formele cu cea mai mare biodisponibilitate.

Foarte bune: semințe de in, semințe de chia, nuci, semințe de cânepă., ulei de in

Acestea furnizează ALA, forma vegetală de Omega-3.

Cum putem crește aportul de Omega-3: in viața de zi cu zi este suficient să:
- consumăm pește gras de 2–3 ori pe săptămână
- adăugăm zilnic 1–2 linguri de semințe de in măcinate sau semințe de chia
- consumăm o mână de nuci în fiecare zi
- folosim ulei de in sau ulei de rapiță în salate
- includem periodic alge sau suplimente pe bază de alge, în cazul unei diete vegetariene sau vegane

Cele mai valoroase surse alimentare de Omega-3 sunt peștii grași, care furnizează direct EPA și DHA – formele cu cea mai mare eficiență pentru sănătatea cardiovasculară și cerebrală.

Dintre sursele vegetale, semințele de in, semințele de chia, nucile și semințele de cânepă sunt excelente pentru aportul de ALA și pot completa o alimentație echilibrată.

Un aport constant de Omega-3 nu înseamnă doar grăsimi sănătoase în farfurie, ci un sprijin zilnic pentru inimă, vasele de sânge, creier și întregul organism.

20/06/2026

10. Colesterolul - Ce stii si ce nu stii despre colesterol?
Ce ti se spune si ce nu ti se spune despre tratamentul antilipemiant?

Cauzele medicale ale hipercolesterolemiei

Hipercolesterolemia (creșterea colesterolului din sânge) apare atunci când organismul produce prea mult colesterol, elimină prea puțin sau când aportul alimentar și stilul de viață favorizează acumularea acestuia.

În multe cazuri, sunt implicați mai mulți factori simultan.

1. Alimentația: este una dintre cele mai frecvente cauze modificabile.

Alimentele care favorizează creșterea colesterolului LDL sunt:
- grăsimile saturate (carne grasă, unt, smântână, brânzeturi grase)
- grăsimile trans (produse de patiserie industriale, alimente ultraprocesate)
- excesul de calorii
- consumul redus de fibre
- consumul excesiv de zahăr și carbohidrați rafinați (pot crește în special trigliceridele)

2. Predispoziția genetică: unele persoane produc în mod natural mai mult colesterol.

Cele mai cunoscute forme sunt:
- hipercolesterolemia familială
- hiperlipidemia familială combinată

În aceste situații:
- colesterolul poate fi foarte crescut încă din tinerețe
- riscul cardiovascular este semnificativ mai mare

3. Excesul de greutate și obezitatea: tesutul adipos influențează metabolismul lipidelor.

Poate determina:
- creșterea LDL
- creșterea trigliceridelor
- scăderea HDL

4. Sedentarismul: lipsa activității fizice favorizează:
- scăderea colesterolului HDL
- creșterea LDL
- creșterea trigliceridelor

5. Înaintarea în vârstă: odată cu vârsta:
- metabolismul colesterolului încetinește
- LDL tinde să crească progresiv

6. Menopauza: scăderea estrogenilor determină frecvent:
- creșterea colesterolului LDL
- scăderea HDL
- creșterea riscului cardiovascular

7. Diabetul zaharat și rezistența la insulină: aceste afecțiuni modifică metabolismul lipidic.

Pot produce:
- trigliceride crescute
- HDL scăzut
- particule LDL mici și dense, considerate mai aterogene

8. Hipotiroidismul: este una dintre cele mai importante cauze medicale de hipercolesterolemie secundară.

Deficitul hormonilor tiroidieni:
- reduce eliminarea colesterolului din sânge
- crește colesterolul total și LDL
De aceea, la descoperirea unui colesterol crescut este recomandată evaluarea funcției tiroidei.

9. Bolile hepatice: Ficatul controlează producerea și eliminarea colesterolului.

Unele boli hepatice pot determina modificări importante ale profilului lipidic.

10. Bolile renale: in special:
- sindromul nefrotic
- boala cronică de rinichi

Acestea pot determina:
- creșterea colesterolului total
- creșterea LDL
- creșterea trigliceridelor

11. Consumul excesiv de alcool: alcoolul favorizează în special:
- creșterea trigliceridelor
- steatoza hepatică
- modificări ale metabolismului lipidic

12. Fumatul: fumatul nu crește întotdeauna direct LDL, însă:
- reduce HDL
- favorizează oxidarea LDL
- accelerează ateroscleroza

13. Unele medicamente: anumite tratamente pot modifica profilul lipidic, printre care:
- corticosteroizii
- unele diuretice tiazidice
- unele beta-blocante (în special generațiile mai vechi)
- retinoizii (derivați ai vitaminei A)
- ciclosporina și tacrolimus
- unele antipsihotice
- unele medicamente utilizate în tratamentul infecției cu HIV
- contraceptivele orale și unele terapii hormonale (în funcție de compoziție)

14. Alte afecțiuni endocrine: pot contribui la creșterea colesterolului:
- sindromul Cushing
- acromegalia
- sindromul ovarelor polichistice (prin asocierea cu rezistența la insulină)

Factorii care cresc cel mai frecvent colesterolul: in practica medicală, cele mai întâlnite cauze sunt:
- alimentația bogată în grăsimi saturate și alimente ultraprocesate.
- predispoziția genetică.
- excesul ponderal și obezitatea.
- sedentarismul.
- hipotiroidismul.
- diabetul zaharat și rezistența la insulină.
- menopauza.
- inaintarea în vârstă.

Cauze secundare care trebuie întotdeauna excluse: atunci când colesterolul este crescut, medicul urmărește să excludă în special:
- hipotiroidismul
- diabetul zaharat
- boala cronică de rinichi
- sindromul nefrotic
- bolile hepatice
- efectele unor medicamente
- hipercolesterolemia familială

Creșterea colesterolului este rezultatul interacțiunii dintre factorii genetici, stilul de viață și anumite afecțiuni medicale.

În majoritatea cazurilor, alimentația, excesul ponderal și sedentarismul sunt principalii factori modificabili, însă este important ca orice persoană cu hipercolesterolemie să fie evaluată și pentru cauze secundare, precum hipotiroidismul, diabetul sau bolile renale, deoarece tratarea acestora poate contribui semnificativ la normalizarea profilului lipidic.

20/06/2026

Omega-3 (EPA și DHA)
Grăsimile sănătoase care protejează inima și reduc trigliceridele

Acizii grași Omega-3 sunt unele dintre cele mai studiate substanțe nutritive pentru sănătatea cardiovasculară.

Deși efectul lor asupra colesterolului LDL este modest, sunt extrem de eficienți în reducerea trigliceridelor și în protejarea vaselor de sânge și a inimii.

Principalele forme active sunt:
EPA (acid eicosapentaenoic)
DHA (acid docosahexaenoic)

Acestea se găsesc în special în peștele gras și în uleiul de pește.

În hipercolesterolemie, Omega-3 este apreciat pentru efectele sale asupra:
- trigliceridelor crescute
- sănătății cardiovasculare
- inflamației cronice
- funcției vaselor de sânge
- riscului cardiovascular global

Omega-3 reprezintă una dintre cele mai importante intervenții nutriționale pentru protejarea sistemului cardiovascular.

Omega-3 acționează pe mai multe niveluri.

A. Reduce trigliceridele

Acesta este principalul beneficiu al Omega-3.

EPA și DHA reduc producția hepatică de trigliceride și favorizează eliminarea lor din circulație.
- reduce trigliceridele cu aproximativ 20–45%
- îmbunătățește profilul lipidic
- reduce riscul asociat hipertrigliceridemiei

B. Susține sănătatea vaselor de sânge

Omega-3 contribuie la menținerea elasticității arterelor și la buna funcționare a endoteliului vascular.
- îmbunătățește circulația
- susține flexibilitatea vasculară
- contribuie la protecția cardiovasculară

C. Reduce inflamația

EPA și DHA sunt precursori ai unor molecule cu rol antiinflamator.
- contribuie la reducerea inflamației cronice
- susține sănătatea vasculară
- poate încetini procesele implicate în ateroscleroză

D. Poate influența favorabil colesterolul

Efectul asupra colesterolului este diferit față de alte remedii naturale.
- poate crește ușor colesterolul HDL
- are efect redus asupra colesterolului LDL
- uneori LDL poate crește discret, dar particulele devin mai mari și mai puțin aterogene

Din acest motiv, Omega-3 este recomandat în special persoanelor cu trigliceride crescute și ca parte a unei strategii complete de protecție cardiovasculară.

Funcționează foarte bine în:
- hipertrigliceridemie
- sindrom metabolic
- diabet zaharat de tip 2
- boli cardiovasculare
- prevenția cardiovasculară
- asocierea cu hipercolesterolemia și inflamația cronică

Efecte observate asupra profilului lipidic

În numeroase studii s-au observat:
- reducerea trigliceridelor cu aproximativ 20–45%
- creșterea discretă a colesterolului HDL
- efect modest asupra colesterolului total
- efect redus sau variabil asupra colesterolului LDL

Omega-3 nu este considerat principalul remediu natural pentru reducerea LDL, dar este unul dintre cele mai valoroase suplimente pentru reducerea riscului cardiovascular.

Sursele naturale: cele mai bogate surse sunt:
- somon
- sardine
- macrou
- hering
- anșoa
- păstrăv

Sursele vegetale (semințe de in, semințe de chia și nuci) conțin acid alfa-linolenic (ALA), care se transformă doar în cantități reduse în EPA și DHA.

Forme de administrare și doze eficiente
1. Consumul de pește gras: forma cea mai naturală.

Recomandare: 2–3 porții pe săptămână

2. Ulei de pește: cea mai utilizată formă de suplimentare.

Doză uzuală:
- 1–2 g EPA + DHA/zi pentru susținerea sănătății cardiovasculare
- 2–4 g EPA + DHA/zi pentru reducerea trigliceridelor, la recomandarea medicului

3. Ulei din alge: alternativă pentru vegetarieni și vegani.
Furnizează direct DHA și, în unele produse, și EPA.

Asocieri ideale:

Formula pentru hipertrigliceridemie
- Omega-3
- dietă mediteraneană
- activitate fizică regulată

Formula pentru protecție cardiovasculară
- Omega-3
- ulei de măsline extravirgin
- nuci

Formula pentru hipercolesterolemie mixtă
- Omega-3
- psyllium
- steroli vegetali

Omega-3 este considerat foarte sigur în dozele recomandate.

Atenție:
- prudență la persoanele aflate sub tratament anticoagulant sau antiagregant, în special la doze mari
- uneori poate produce gust de pește, eructații sau disconfort digestiv
- suplimentele trebuie alese din surse de calitate, purificate de metale grele și alți contaminanți

Efecte suplimentare asupra sănătății:
- susține sănătatea inimii
- contribuie la funcționarea normală a creierului
- susține sănătatea retinei
- poate reduce inflamația sistemică
- contribuie la menținerea tensiunii arteriale în limite normale
- susține funcția endotelială

Mesaj simbolic:
Omega-3 este grăsimea echilibrului și a protecției.

Nutrientul care spune:
„Inima este protejată atunci când inflamația se liniștește.”

„Flexibilitatea vaselor începe cu hrana potrivită.”

„Uneori, cea mai puternică protecție este aceea care lucrează discret, zi după zi.”

Omega-3 este unul dintre cele mai importante remedii naturale pentru sănătatea cardiovasculară datorită efectelor sale:
- de reducere a trigliceridelor
- antiinflamatoare
- de protecție a vaselor de sânge
- de susținere a funcției cardiace
- de reducere a riscului cardiovascular

Este util mai ales persoanelor cu trigliceride crescute, sindrom metabolic sau boli cardiovasculare și completează foarte bine strategiile naturale pentru controlul hipercolesterolemiei.

Uneori, sănătatea inimii nu înseamnă doar scăderea colesterolului, ci și protejarea zilnică a vaselor de sânge, reducerea inflamației și menținerea unui echilibru care permite inimii să funcționeze în armonie, ani la rând.

Dr. Codruța Rusu

23/06/2026

22/06/2026

22/06/2026

21/06/2026

20/06/2026

20/06/2026

20/06/2026

20/06/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category