NutriConsult by Ioana Haș

01/09/2026

O pâine cu maia, făcută cu vreme și grijă, nu se compară cu nimic.

Iubesc pâinea. Și tocmai de aceea vreau să-i dedic un atelier.

Nu unul în care să facem pâine, ci unul în care să vorbim despre pâine: despre maia și fermentație, despre făinuri, glicemie, digestie, sațietate, despre cm alegem o pâine bună și cm îi facem loc într-o alimentație echilibrată.

Fără frică de pâine. Fără mituri. Cu știință, gust și multă curiozitate. 🍞

Zilele următoare vă povestesc mai multe. 😊

În ultimii ani, pâinea cu maia a devenit un adevărat trend. O vedem peste tot: în brutării artizanale, supermarketuri sau pe rețelele sociale.
Dar puțini știu că nu toată pâinea „cu maia” este la fel.

Maiaua naturală este un amestec viu, format din drojdii naturale și bacterii lactice benefice. Se face din doar două ingrediente, făină și apă, și are nevoie de timp și răbdare pentru a se dezvolta.

Acest proces lent de fermentație aduce numeroase beneficii:

• descompune parțial glutenul,
• scade indicele glicemic,
• face pâinea mai ușor de digerat,
• o ajută să se păstreze proaspătă mai mult timp, fără aditivi,
• iar acizii naturali rezultați din fermentație cresc absorbția mineralelor din făină și previn formarea mucegaiului.

Cu cât este mai lung procesul de fermentație, cu atât aceste beneficii sunt mai mari.

În comerț există și variante de „pâini cu maia” care, pe lângă maia, conțin și drojdie industrală, pentru că este mai rapid (grăbește fermentația) și rezultatul este mai previzibil. Asta nu înseamnă că este o pâine rea, ci doar că nu beneficiază pe deplin de avantajele fermentației naturale lente.

Pâinea cu maia naturală are miez aerat, coajă crocantă și gust ușor acrișor, semnul unei fermentații lente și autentice. Este vie, hrănitoare și adevărată.

O alegere sănătoasă, care merită făcută ori de câte ori ne permitem.

27/08/2026

Un subiect la fel de actual 👇

🍎 Fructele NU fermentează în stomac – iată de ce :)

Ai auzit poate:
❌ „Nu mânca fructe după alte alimente!”
❌ „Fructele fermentează și produc gaze!”

Stomacul tău nu e un bol în care alimentele „așteaptă la coadă”.

🔬 Realitatea fiziologică:

✅Stomacul este un mediu foarte acid (pH 1,5–3), practic aici bacteriile care ar putea provoca fermentație nu supraviețuiesc.

✅În stomac, fructele (ca și alte alimente) sunt descompuse mecanic și chimic în chim (un amestec semilichid) care apoi ajunge în intestinul subțire.

✅Absorbția principală a zaharurilor din fructe (glucoză, fructoză) are loc în intestinul subțire, rapid, fără timp de „fermentație”.

⁉️Unde apare fermentația reală?

În intestinul gros, unde ajung fibrele din fructe.

Acolo, bacteriile bune din microbiotă fermentează fibrele și produc acizi grași cu lanț scurt (butirat, propionat, acetat), care au efecte benefice:
✅ protejează mucoasa intestinală
✅ susțin imunitatea
✅ contribuie la reglarea glicemiei și a apetitului

Așadar:

🍎Nu există „fermentație rea” a fructelor în stomac.

🍎Există, în schimb, o fermentație benefică în colon, dar asta este un proces normal și sănătos.

🍎Dacă apar balonări, cauza nu sunt „fructele după masă”, ci alte probleme (ex. intoleranțe, exces de fibre brusc, microbiotă dezechilibrată).

👉În concluzie: poți consuma fructele oricând. Nu ora sau ordinea contează, ci diversitatea și echilibrul. Fructele nu „strică digestia”, ci îți hrănesc corpul și bacteriile bune.

24/08/2026

Recunoscătoare pentru încrederea fiecărui pacient și pentru fiecare întâlnire în care facem un pas spre mai bine, împreună. 💜

Un proiect marca Asociația Buni Prieteni- împotriva cancerului, conectați prin speranță.

19/08/2026

𝐀𝐬̦𝐚 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐬𝐮𝐥 𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐝𝐨𝐚𝐦𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝟕𝟒 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢.

57,4 kg. IMC 22,4 kg/m². O masă musculară bine reprezentată. O greutate stabilă de mai bine de un an.

Privind rezultatul de astăzi, probabil nimic nu te-ar face să te gândești că,𝐢̂𝐧 𝐮𝐫𝐦𝐚̆ 𝐜𝐮 𝟐 𝐚𝐧𝐢, aceeași pacientă ajungea în cabinet cu 𝟒𝟑,𝟕 𝐤𝐠, 𝐈𝐌𝐂 𝟏𝟕,𝟏 𝐬̦𝐢 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝟏𝟒 𝐤𝐠 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐮𝐭𝐞, în contextul unui diagnostic de 𝐜𝐚𝐧𝐜𝐞𝐫 𝐦𝐚𝐦𝐚𝐫.

Avea diaree care îi afecta semnificativ calitatea vieții, un aport alimentar dificil și multă anxietate. 𝐌𝐚𝐥𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐞𝐫𝐚 𝐝𝐞𝐣𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐥𝐚𝐭𝐚̆.

Deși în cancerul mamar malnutriția este mai puțin frecventă decât în alte localizări oncologice, cazul ei ne amintește că 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐚𝐭̦𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆. 𝐑𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐭 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥.

Am lucrat etapizat pentru toleranța digestivă, creșterea aportului, recuperarea ponderală și susținerea masei musculare.

Până în martie 2025 recuperase kilogramele pierdute, iar de atunci își menține IMC-ul în jurul valorii de 22.

A finalizat tratamentul oncologic fără pauze, mai puternică și mai încrezătoare. Iar meritul este în mare parte al ei: 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐞𝐯𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭𝐚̆, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐯𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐮𝐫𝐦𝐚𝐭 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞.

În oncologie, nutriția nu înseamnă doar kilograme. Înseamnă să prevenim sau să identificăm malnutriția la timp, să protejăm masa musculară și să susținem organismul pe parcursul tratamentului.

𝐈𝐚𝐫 𝐮𝐧𝐞𝐨𝐫𝐢, 𝐮𝐧 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐚 𝐜𝐞𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨𝐠𝐥𝐢𝐧𝐝𝐚 𝐚 𝐝𝐨𝐢 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐧𝐜𝐚̆: 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐦𝐚𝐥𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬, 𝐥𝐚 𝐦𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞.

18/08/2026

În oncologie, pierderea în greutate contează. Depistarea precoce a malnutriției poate face diferența.

05/08/2026

Biroul meu de ieri 💚

Un loc liniștit, în care aș putea trăi forever și pe care l-am găsit perfect pentru a finaliza unul dintre planurile alimentare la care lucram.

Chiar dacă am fost plecată într-o vizită de lucru, caut să îmi organizez timpul astfel încât pacienții mei să rămână mereu o prioritate.

Fiecare plan alimentar este construit individual, ținând cont de istoricul medical, analize, stilul de viață, preferințele alimentare și nevoile nutriționale specifice fiecărei persoane.

Alimentația nu ar trebui să însemne restricții fără sens, ci soluții practice, bazate pe dovezi științifice și care pot fi integrate cu ușurință în viața de zi cu zi.

P.S. Despre locul acesta vă povestesc într-o postare separată. Merită.

30/07/2026

Cred că merită să vezi cu ochii tăi cm se face un aliment pe care îl pui zilnic pe masa familiei.

Dacă aveți copii, vă recomand din suflet o vizită la fabrica Artesana din Tecuci. Pentru noi a fost o super experiență educativă. Cei mici înțeleg cm ajunge, de exemplu, iaurtul cu măr și scorțișoară în borcănel și descoperă ce înseamnă un produs făcut din lapte românesc, cu ingrediente simple și fără compromisuri.

Lapte românesc, minim procesat, integral, nestandardizat, neomogenizat, pasteurizat la o temperatură blândă, răbdare și respect pentru lactate.

Transparența și educația alimentară sunt lucruri pe care merită să le oferim copiilor noștri. 💚

24/07/2026

Mă bucur că am putut fi, din nou, alături de pacienții oncologici în cadrul acestei inițiative Asociația Buni Prieteni- împotriva cancerului, conectați prin speranță 💜

Fiecare pacient oncologic are nevoi nutriționale diferite, iar alimentația trebuie adaptată etapei în care se află.

În timpul tratamentului, obiectivul este prevenirea malnutriției și susținerea organismului, iar după tratament accentul se poate muta pe adoptarea unui stil de viață sănătos și corectarea excesului ponderal, atunci când este prezent, pentru reducerea riscului de recidivă și a altor afecțiuni.

Nutriția oncologică înseamnă recomandări personalizate, bazate pe dovezi, nu diete universale.

16/07/2026

𝑫𝒆 𝒍𝒂 𝑺𝒌𝒊𝒏𝒏𝒚𝑻𝒐𝒌 𝒍𝒂 „𝑷𝒍𝒂𝒔𝒕𝒊𝒄 𝑬𝒂𝒕𝒊𝒏𝒈”. 𝑻𝒓𝒆𝒏𝒅𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒆 𝒔𝒄𝒉𝒊𝒎𝒃𝒂̆, 𝒓𝒊𝒔𝒄𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒓𝒂̆𝒎𝒂̂𝒏 𝒂𝒄𝒆𝒍𝒆𝒂𝒔̦𝒊.

Anul trecut scriam despre fenomenul SkinnyTok și despre modul în care rețelele sociale transformă restricția alimentară într-un ideal. Astăzi apar alte trenduri virale, însă mesajul din spatele lor rămâne același: mănâncă mai puțin, ignoră foamea și controlează-ți corpul cu orice preț.

Unul dintre cele mai recente exemple este așa-numitul „Plastic Eating”, un trend devenit viral pe TikTok. În videoclipuri, tinerii își acoperă gura cu folie sau mestecă alimente fără să le înghită, susținând că astfel se pot bucura de gustul mâncării fără aport caloric sau că își pot controla mai ușor foamea. Dincolo de caracterul șocant al acestor imagini, mesajul transmis este unul profund nesănătos: foamea trebuie păcălită, iar mâncarea trebuie evitată, nu privită ca o nevoie firească a organismului.

Astfel de practici normalizează comportamente alimentare dezordonate și pot influența negativ modul în care adolescenții ajung să se raporteze la mâncare și la propriul corp.

Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este că multe tulburări de comportament alimentar nu încep cu dorința de a slăbi cu orice preț, ci cu ceva aparent firesc: dorința adolescenților de a învăța să mănânce sănătos, de a avea grijă de corpul lor și de a face alegeri cât mai bune. În căutarea acestor răspunsuri, ajung însă să învețe de la algoritmi și influenceri, nu de la profesioniști.

Iar de aici până la frica de anumite alimente, vinovăția după o masă normală sau nevoia de a controla fiecare înghițitură nu mai este decât un pas.

În cabinet văd din ce în ce mai mulți adolescenți și tineri care au nevoie întâi de toate să dezvețe frica de mâncare.

Anorexia, bulimia, binge eating-ul și ortorexia nu sunt trenduri și nici alegeri de stil de viață. Sunt tulburări psihice serioase, care necesită o abordare multidisciplinară și intervenție cât mai precoce.

Nu putem controla ceea ce apare în feed-ul adolescenților, dar e important să nu permitem ca un videoclip de 30 de secunde să devină principala lor sursă de educație nutrițională.

Iar dacă un copil sau un adolescent începe să își pună întrebări despre alimentație, greutate sau despre cm să mănânce „mai sănătos”, poate cel mai important pas este o discuție cu un specialist în care părinții au încredere. Informațiile corecte, oferite la momentul potrivit, pot preveni dezvoltarea unor comportamente alimentare dezordonate și pot construi, încă de la început, o relație sănătoasă cu mâncarea.

Educația nutrițională începe cu profesioniștii, nu cu un videoclip viral.