Dr. Teodor Dincă - medic primar ortopedie-traumatologie

15/06/2026

💉🦴 INFILTRAȚIILE ÎN UMĂR – ce sunt, când ajută și la ce să te aștepți, vezi mai jos. Durerea de umăr nu înseamnă mereu „operație”. În multe situații, infiltrațiile pot reduce durerea și inflamația suficient cât să poți relua mișcarea și recuperarea corectă.

1) Ce este, de fapt, o infiltrație?

O infiltrație este administrarea unui medicament direct în zona care doare:
-în articulație (glenohumeral – „bila” umărului),
-în bursa subacromială (săculețul care se inflamează frecvent),
-uneori peri-tendinos (în jurul unui tendon inflamat).

Scopul: să scadă durerea și inflamația, ca să poți mișca umărul și să faci recuperare.

2) În ce probleme de umăr sunt utile?

✅ Tendinite / iritații ale coafei rotatorilor (durere la ridicarea brațului, la îmbrăcat)
✅ Bursită subacromială (umăr „înțepenit”, durere la mișcare)
✅ Sindrom de impingement (durere la ridicat brațul peste nivelul umărului)
✅ Capsulită adezivă / „umăr înghețat” (durere + rigiditate mare, mișcare limitată)
✅ Artroză de umăr (durere cronică, rigiditate, scăderea funcției) – infiltrația cu corticosteroid poate reduce durerea pe termen scurt

3) Ce substanțe se folosesc cel mai des?

🔸 Corticosteroid (antiinflamator puternic)
-poate ajuta pe termen scurt la durere și funcție (în special în anumite dureri de umăr/rotator cuff)
-nu e „tratament miraculos”, ci o fereastră de liniștire a inflamației.

🔸 Acid hialuronic (în artroză de umăr)

-ghidurile AAOS arată că nu are beneficii dovedite în artroza glenohumerală (Alte opțiuni există în unele clinici/cazuri, dar indicația corectă se stabilește medical, în funcție de diagnostic.)

4) Cât de repede se simte efectul?

🕒 Depinde de diagnostic și substanță, dar orientativ:

-uneori ai ameliorare în 24–72h,

-efectul maxim poate apărea în câteva zile – 1-2 săptămâni,

-scopul este să îți permită mișcare și recuperare fără dureri mari.

5) Procedura doare? E sigură? De obicei, e o procedură rapidă, cu disconfort mic–moderat, în condiții sterile.

📌 Ghidaj ecografic (când este folosit): crește precizia și poate reduce durerea în timpul procedurii.

6) Câte infiltrații se pot face?

În ghidurile recente de siguranță se recomandă, în general, intervale de la 2–3 săptămâni până la 3 luni între infiltrații, în funcție de caz și decizia medic–pacient. (În practică, se evită „serii” frecvente fără un plan clar de recuperare.)

7) Când NU e o idee bună?

⚠️ Infiltrația nu e pentru „orice durere”. Se evită sau se amână dacă există:
-infecție locală / febră,
-alergii cunoscute la substanțe,
-unele situații speciale (ex: diabet necontrolat – cortizonul poate crește glicemia temporar),
-suspiciune de ruptură importantă de tendon (necesită evaluare și plan corect).

8) Ce faci după infiltrație?

✅ În ziua procedurii: menajezi umărul
✅ Apoi: începi/continui recuperarea (exercițiile corecte sunt cheia)
✅ Dacă durerea revine repede sau persistă: e semn că trebuie re-evaluat diagnosticul.

Infiltrația „stinge focul”, dar cauza se tratează prin:
-diagnostic corect,
-exerciții/kinetoterapie,
-corectarea mișcărilor și a posturii,
-uneori investigații suplimentare.

Mergi la un consult ortopedic! Postare informativă, nu înlocuiește un consult medical.

Dr. Teodor Dincă, medic ortoped, Tg-Jiu

15/06/2026

❗

𝐂𝐮𝐦 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 î𝐧𝐞𝐜𝐮𝐥. (𝐌𝐢𝐜) 𝐠𝐡𝐢𝐝 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐢𝐞ț𝐮𝐢𝐫𝐞. Un copil de 5 ani și un bărbat de 56 de ani au murit înecați în ultimele zile.

𝐒𝐮𝐧𝐭 𝟕 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐯ă 𝐩𝐨𝐭 𝐬𝐚𝐥𝐯𝐚 𝐯𝐢𝐚ț𝐚:
1. NU înotaţi în zonele de plajă nesupravegheate/neamenajate sau fără persoane în jur. Apa poate fi înşelătoare şi pentru înotătorii experimentaţi.
2. NU ignorați avertizările şi indicaţiile salvamarilor.
3. NU intraţi în apă imediat după ce aţi consumat alcool, aţi mâncat copios sau după un efort fizic intens.
4. NU intraţi brusc în apă. Diferenţa mare de temperatură poate duce la deces prin hidrocuţie (şoc termic). Udaţi în prealabil faţa, gâtul, ceafa, pieptul, spatele pentru a permite termoreglarea. Evitaţi îmbăiatul fără acomodare dacă aţi stat mult în soare sau dacă temperatura apei e mai mică de 20 de grade.
5.NU plonjați. Impactul poate duce la deces prin traumatism craniocerebral sau lezarea coloanei cervicale.
6. NU lăsați nesupravegheaţi copiii, vârstnicii şi persoanele cu afecţiuni asociate.
7. NU vă supraevaluaţi. Apa poate fi înşelătoare chiar şi pentru înotătorii experimentaţi. 90 % dintre înecaţi sunt persoane care ştiau să înoate, unii chiar buni înotători. Dacă nu ştiţi să înotaţi fiţi atenţi la adâncimea apei, la curenţi sau valuri.

𝐀𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞!!! 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐥𝐜𝐨𝐨𝐥 + î𝐧𝐨𝐭 𝐞 𝐥𝐞𝐭𝐚𝐥ă. 50 % din cazurile de înec la tineri au avut loc pe fondul consumului de alcool. Anul trecut 46 de oameni și-au pierdut viața.
(!!!) 10 lucruri pe care trebuie să le ştiţi despre înec.
1. E frecvent letal - a treia cauză de deces la adult în sezonul estival.
2. Primul ajutor constă în scoaterea din apă urmată de evaluarea şi stabilizarea semnelor vitale.
3. Şansele de reuşită sunt condiţionate de intensitatea şi durata lipsei de oxigen la nivelul organismului determinată atât de durata submersiei, temperatura apei cât şi de vârstă, boli sau leziuni asociate.
4. De aceea salvatorul trebuie să ajungă la victimă cât mai rapid.
5. După 4-5 minute şansele de reuşită scad.
6. Siguranţa salvatorului e pe primul plan.
7. Apreciaţi corect resursele fizice necesare unui astfel de demers.
8. Aveţi grijă la posibilele reacţii de panică în care victima se agaţă de salvator şi pune viaţa ambelor persoane în pericol.
9. Victima care a plonjat este considerată ca având leziuni de coloană vertebrală. Stabilizaţi cu mâinile gâtul victimei în poziţie neutră. Scoateţi victima din apă pe un suport rigid.
10. Evaluaţi semnele vitale. Dacă sunt prezente, se plasează pacientul în poziţie laterală de siguranţă iar dacă sunt absente se începe resuscitarea cardiopulmonară. După restabilirea semnelor vitale se va efectua încălzirea progresivă până la sosirea echipajului medical de urgenţă.

𝐑𝐞ț𝐢𝐧𝐞ț𝐢:
1. Sunt peste 5000 decese prin înec anual doar în UE.
2. Peste 230000 de persoane mor prin înec în fiecare an.
3. Înecul este a doua cauză de deces la copii și adolescenți.
4. Supravieţuirea unei submersii prelungite, chiar după resuscitarea îndelungată, este neobişnuită.
5. Vreau ca aceste ,,Noțiuni de prim ajutor” să fie predate în toate școlile din România. Legea Ciuhodaru a fost depusă în Parlament.

Sper să susțineți și acest demers.

14/06/2026

O zi de duminică, dincolo de rugă și de slujba de dimineață, are darul ei de a încetini pașii și de a aduce aproape ceea ce contează cu adevărat. E bine să ne aducem aminte că averea se măsoară în clipele simple petrecute împreună – la aceeași masă, în același zâmbet, cu cei dragi și liniște.

13/06/2026

Talpa piciorului – amortizorul natural al corpului. Nu prea avem grijă de picioarele noastre...

La fiecare pas făcut, talpa preia și distribuie forțele care acționează asupra corpului. Greutatea, totul. Probleme aparent minore, precum platfusul, bolta plantară accentuată sau încălțămintea nepotrivită, generează dureri, consecințe, nu doar la nivelul piciorului, ci și la genunchi, șold sau coloană.

Recomandări utile:
✔ Alege încălțăminte confortabilă, cu susținere adecvată.
✔ Evită purtarea zilnică a pantofilor foarte plați sau foarte înalți.
✔ Menține o greutate corporală sănătoasă. Chiar este necesar slăbitul, dacă este cazul de supraponderalitate.
✔ Alternează perioadele de stat în picioare cu momente de repaus.
✔ Dacă petreci multe ore în picioare, discută cu medicul despre necesitatea unor susținătoare plantare personalizate.

Când trebuie să te îngrijorezi?
- dureri în călcâi la primii pași dimineața;
- arsuri sau amorțeli în talpă;
-apariția deformărilor degetelor;
-dureri persistente după mers.

Postare informativă, nu reprezintă un consult individual.

Dr. Teodor Dinca, medic ortoped, Tg-Jiu

13/06/2026

❗Cea mai bună terapie este o plimbare prin pădure❗

Natura are puterea să vindece tot ceea ce stresul, lumea, orașul rănește. DA, timpul petrecut în natură poate ajuta și din punct de vedere ortopedic, prin mecanisme indirecte, însă reale.

Concret:

1. Mișcarea naturală — antrenament blând pentru sistemul musculo-scheletic. Plimbările pe teren variat (poteci, pante, iarbă, nisip) implică mușchii stabilizatori ai trunchiului, gleznei și șoldului. Asta îmbunătățește echilibrul, propriocepția și forța articulațiilor — beneficii importante pentru:
⚡prevenția durerilor lombare,
⚡reabilitare după entorse sau leziuni,
⚡menținerea mobilității în afecțiuni degenerative (ex. artroză).

2. Reducerea tensiunii musculare prin efectul de relaxare. Când stresul scade (prin mecanismele neurofiziologice discutate mai sus), se reduce și tonusul muscular involuntar crescut — adică acea contractură permanentă care accentuează durerile de spate, umeri și gât. Natura acționează, deci, indirect: relaxează creierul → relaxează mușchii → scade durerea.

3. Vitamina D și sănătatea osoasă. Expunerea moderată la soare stimulează sin­teza vitaminei D, esențială pentru:
⚡absorbția calciului,
⚡menținerea densității osoase,
⚡reducerea riscului de osteoporoză.

4. Îmbunătățirea circulației și regenerării țesuturilor. Mișcarea în aer liber, mai ales mersul ușor sau drumețiile, stimulează fluxul sanguin și limfatic, ceea ce:
⚡grăbește recuperarea după traumatisme,
⚡reduce inflamația cronică,
⚡sprijină vindecarea articulațiilor și tendoanelor.

5. Contactul cu solul (grounding). Există cercetări emergente care arată că mersul desculț pe iarbă sau pământ poate avea efecte antiinflamatorii și analgezice ușoare, prin reglarea potențialului electric corporal și reducerea stresului oxidativ (un domeniu în studiu, dar cu rezultate promițătoare.)

Știai că timpul petrecut în natură reduce stresul, crește nivelul de serotonină și îți îmbunătățește somnul? Terapia naturii e gratuită. Dar cere ceva prețios: timp și prezență. Ieși afară la aer.

Există o bază științifică solidă pentru faptul că timpul petrecut în natură reduce stresul. Iată explicația detaliată, pe înțelesul tuturor, dar bazată pe cercetări din neuroștiințe, psihologie și fiziologie:

1. Scade activitatea în zona creierului asociată cu ruminația
(Ruminație - a te gândi în mod repetitiv și obsesiv la aceleași lucruri, mai ales la cele negative — greșeli, pierderi, situații neplăcute sau îngrijorări). Când petrecem timp în medii urbane, creierul nostru (mai ales cortexul prefrontal medial) este hiperactiv — această zonă e implicată în gândurile repetitive, negative („de ce s-a întâmplat asta?”, „ce va fi dacă…”). Studiile arată că o simplă plimbare de 60–90 de minute în natură reduce activitatea acestei regiuni, deci diminuează tendința de a rămâne blocat în stres. Te ,,eliberezi".

2. Activează sistemul nervos parasimpatic („răspunsul de relaxare”). Priveliștile naturale, sunetele de apă sau foșnetul frunzelor trimit semnale către creier prin nervul vag. Astea stimulează sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru refacere, digestie și calm — adică exact opusul răspunsului „luptă sau fugi” (controlat de sistemul simpatic). Rezultatul e logic: scade ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de cortizol (hormonul stresului). Te ,,reglezi".

3. Crește secreția de substanțe neurochimice ale stării de bine. Expunerea la lumină naturală și aer curat stimulează:
✔️serotonina → reglează dispoziția și somnul,
✔️endorfinele → reduc percepția durerii și induc relaxare,
✔️dopamina → oferă senzația de recompensă și motivație.

Astfel, timpul în natură echilibrează chimia creierului, contracarând efectele stresului cronic. Te ,,liniștești".

4. „Atenția blândă” – teoria restaurării atenției (Kaplan & Kaplan).Natura captează atenția fără să o forțeze (spre deosebire de mediul digital). Această „atenție involuntară” permite cortexului prefrontal să se ODIHNEASCĂ și regenerează capacitatea de concentrare și claritate mentală.

5. Efecte fiziologice măsurabile

Studiile de „forest bathing” (Shinrin-yoku, Japonia) au arătat că:
👉nivelul de cortizol scade semnificativ după 20–30 min în pădure,
👉crește activitatea celulelor NK (natural killer), deci și imunitatea,
👉se reduce tensiunea arterială și ritmul cardiac, chiar și în repaus.

Dr. Teodor Dincă, medic ortoped, Tg-Jiu

13/06/2026

13/06/2026

11/06/2026

Viata de medic inseamna sa faci, constant, ceea ce tine de tine. Sa iti asumi stiinta cu realitatea si sa te adaptezi. Gandurile negative iau din viata unui om, iar bucuriile dau viata omului.

Nu numai stresul face rau. Si frica face rau.

Un medic invata toata viata cm sa separe linia dintre cer si pamant. Dar un om fuge d**a viata mereu, pe acea linie.

Dr. Teodor Dincă, medic ortoped, Tg-Jiu

11/06/2026

Fractura de tibie

Tibia este principalul os de susținere al gambei și unul dintre cele mai frecvent fracturate oase ale corpului. Fractura poate apărea în urma unei căzături, a unui accident rutier, a unei accidentări sportive sau chiar printr-un traumatism aparent banal la persoanele cu osteoporoză.

🔹 Cum se manifestă?
✔️ Durere intensă imediat după traumatism
✔️ Imposibilitatea de a călca pe picior
✔️ Umflătură și vânătăi
✔️ Deformarea gambei în unele cazuri
✔️ Uneori, osul poate perfora pielea (fractură deschisă) – situație care reprezintă o urgență medicală.

🔹 Este obligatorie operația? Nu întotdeauna. Depinde.

Fracturile stabile, fără deplasare, pot fi tratate conservator, prin imobilizare și monitorizare atentă.

Totuși, multe fracturi de tibie necesită tratament chirurgical pentru a obține o aliniere corectă și pentru a permite recuperarea cât mai bună a funcției membrului inferior.

🔹 Cât durează vindecarea? Vindecarea diferă de la pacient la pacient și depinde de tipul fracturii, vârstă, fumat, diabet, calitatea osului și respectarea recomandărilor medicale.

În general, consolidarea osoasă necesită câteva luni, iar recuperarea completă poate dura mai mult.

🔹 Ce complicații pot apărea? ⚠️ Vindecare întârziată sau lipsa consolidării
⚠️ Infecții, mai ales în fracturile deschise
⚠️ Probleme de aliniere a membrului
⚠️ Sindrom de compartiment – o complicație rară, dar gravă, care necesită intervenție urgentă.

Ce poți să faci dacă suspectezi o fractură de tibie?
✅ Oprește orice sprijin pe piciorul afectat.
✅ Imobilizează membrul până la evaluarea medicală.
✅ Aplică gheață (învelită într-un prosop) 15-20 de minute, de câteva ori pe zi, pentru a reduce durerea și umflătura.
✅ Menține piciorul ridicat deasupra nivelului inimii, dacă este posibil.
✅ Prezintă-te cât mai REPEDE la medic pentru consult și investigații imagistice.

🔹 Ce NU trebuie făcut?
❌ Nu încercați să „îndreptați” singuri piciorul.
❌ Nu călcați pe membrul afectat fără recomandarea medicului.
❌ Nu amânați consultul ortopedic dacă durerea și umflătura persistă după un traumatism important.

După o fractură de tibie, obiectivul nu este doar vindecarea osului, ci și recuperarea completă a mersului și a calității vieții.

Material informativ, nu înlocuiește un consult individual.

Dr. Teodor Dincă - medic primar ortopedie-traumatologie , Târgu-Jiu