Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog

19/06/2026

„Am ficat gras. Ce trebuie să iau pentru ficat?”

Este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc.

Iar răspunsul meu este aproape întotdeauna același: de cele mai multe ori, problema nu începe în ficat.

Da, ați citit bine.

Ficatul gras metabolic (MASLD) este adesea privit ca o boală a ficatului, însă în realitate este o afecțiune complexă, care implică întregul organism. Ficatul este doar unul dintre organele care „suferă” consecințele unor dezechilibre metabolice, hormonale și intestinale existente de ani de zile.

De aceea, simpla administrare a unui „hepatoprotector” sau căutarea unui supliment-minune rareori rezolvă problema de fond.

Ce se află, de fapt, în spatele ficatului gras?

1. Rezistența la insulină

Acesta este probabil cel mai important factor.

Când organismul nu mai răspunde eficient la insulină, nivelul acesteia crește, iar ficatul începe să transforme și să stocheze mai multe grăsimi.

În timp, grăsimea se acumulează în celulele hepatice, favorizând inflamația și progresia bolii.

De aceea, multe persoane cu ficat gras au și:
• circumferință abdominală crescută;
• prediabet sau diabet;
• trigliceride crescute;
• hipertensiune arterială.

2. Excesul de zahăr și fructoză

Nu doar grăsimile pot încărca ficatul.

Consumul frecvent de băuturi îndulcite, sucuri, dulciuri și produse ultraprocesate bogate în fructoză poate favoriza producerea de grăsime la nivel hepatic.

În plus, excesul de fructoză este asociat cu creșterea acidului uric, stres oxidativ și inflamație metabolică.

3. Țesutul adipos nu este doar un depozit de grăsime

Grăsimea corporală este un organ metabolic activ.

Atunci când există exces ponderal, în special în zona abdominală, țesutul adipos produce numeroase molecule inflamatorii care pot influența negativ sănătatea ficatului.

Cu alte cuvinte, nu vorbim doar despre „kilograme în plus”, ci despre procese inflamatorii care afectează întregul organism.

4. Excesul de fier

La anumite persoane, acumularea excesivă de fier poate contribui la apariția stresului oxidativ și la progresia fibrozei hepatice.

De aceea, evaluarea unui pacient cu MASLD nu înseamnă doar transaminaze și ecografie, ci uneori și analiza metabolismului fierului.

5. Intestinul și ficatul comunică permanent

Acesta este unul dintre subiectele care mă pasionează cel mai mult.

Între intestin și ficat există o legătură directă, cunoscută sub numele de axa intestin–ficat.

Atunci când apar disbioza intestinală, SIBO sau permeabilitatea intestinală crescută, fragmente bacteriene și substanțe inflamatorii pot ajunge mai ușor la ficat prin circulația portală.

Rezultatul?

Mai multă inflamație, mai mult stres metabolic și un risc mai mare de progresie a bolii hepatice.

Acesta este unul dintre motivele pentru care microbiomul a devenit un domeniu atât de important în cercetarea modernă privind MASLD.

6. Tiroida poate influența sănătatea ficatului

Hormonii tiroidieni controlează numeroase procese metabolice, inclusiv modul în care ficatul utilizează și metabolizează grăsimile.

Atunci când funcția tiroidiană este afectată, metabolismul încetinește, iar acumularea de grăsime hepatică poate fi favorizată.

7. Bila și vezica biliară contează mai mult decât credem

Bila nu participă doar la digestia grăsimilor.

Ea influențează microbiomul intestinal, metabolismul și sănătatea hepatică.

Tulburările fluxului biliar pot contribui la inflamație și la agravarea afectării hepatice.

Poate cea mai importantă concluzie este aceasta:

Ficatul gras nu este doar o problemă a ficatului.

Este un semnal de alarmă care ne spune că există dezechilibre metabolice mai profunde.

De aceea, abordarea modernă a MASLD înseamnă mult mai mult decât scăderea transaminazelor sau administrarea unui supliment pentru ficat.

Înseamnă să înțelegem și să tratăm cauzele care au dus acolo: rezistența la insulină, alimentația, compoziția corporală, microbiomul intestinal, inflamația cronică și sănătatea metabolică în ansamblu.

Pentru că atunci când tratăm cauza, nu doar consecința, șansele de succes pe termen lung sunt incomparabil mai mari.

19/06/2026

Duminică, 21 iunie, ora 18:00 – un nou episod GastroED!

🎙️ Ep. 2 – Microbiomul: Ce este, ce nu este și de ce a devenit atât de popular

Toată lumea vorbește despre microbiom. Dar cât este știință și cât este mit?

Dacă te-ai confruntat vreodată cu balonare, disconfort digestiv, oboseală sau ai auzit că „totul pornește din intestin”, acest episod este pentru tine.

În acest podcast discutăm despre:
✔️ Ce este, de fapt, microbiomul și microbiota;
✔️ Ce înseamnă disbioza și când este cu adevărat importantă;
✔️ De ce probioticele nu sunt o soluție universală;
✔️ Cum influențează stresul, somnul și alimentația sănătatea digestivă prin axa intestin-creier;
✔️ Ce spune știința și ce este doar marketing.

🎧 Un episod fără promisiuni miraculoase, bazat pe dovezi științifice și explicat pe înțelesul tuturor.

📅 Ne vedem duminică, 21 iunie, la ora 18:00!
https://www.youtube.com/.ciureanaomiadina

Lasă-ne în comentarii întrebările tale despre microbiom. Este foarte posibil să răspundem la ele într-un episod viitor!

Dacă îți place conținutul GastroED, distribuie această postare și urmărește-ne pentru mai multe materiale despre sănătatea digestivă.

19/06/2026

O nouă publicație științifică

Mă bucur să împărtășesc faptul că un nou articol la care am contribuit a fost publicat recent în Nutrients.

Nutrients este una dintre cele mai importante reviste internaționale din domeniul nutriției și medicinei metabolice, fiind încadrată în categoria Q1 (primul quartil al domeniului său, reprezentând revistele cu cel mai mare impact și vizibilitate științifică) si având un Impact Factor de 5,8. Revista publică cercetări din domenii precum nutriția clinică, microbiomul intestinal, metabolismul, bolile hepatice și medicina preventivă.

Articolul, intitulat “Targeting the Human Gut Microbiota—Between Conventional Therapy and Precision Genetic Engineering”, explorează modul în care microbiota intestinală poate fi influențată terapeutic, de la intervențiile convenționale utilizate în prezent până la perspectivele oferite de medicina de precizie și ingineria genetică.

Microbiomul intestinal reprezintă astăzi unul dintre cele mai dinamice domenii ale cercetării biomedicale, cu implicații importante în gastroenterologie, hepatologie, boli metabolice, imunitate și multe alte specialități medicale.

Această publicație se adaugă activității mele de cercetare desfășurate în cadrul doctoratului în cotutelă România–Italia și reflectă interesul meu constant pentru studiul axei intestin–ficat și al rolului microbiomului în sănătate și boală.

Mulțumesc tuturor colaboratorilor din Italia care au contribuit la realizarea acestei lucrări.

Aici se poate citi articolul dacă există interes: https://www.mdpi.com/2072-6643/18/12/1958

18/06/2026

Mulți oameni primesc vestea că „analizele sunt bune”, însă continuă să trăiască zilnic cu balonare, dureri abdominale, oboseală, constipație sau alte simptome care le afectează calitatea vieții.

Sănătatea nu înseamnă doar absența unei boli grave. Înseamnă să ai energie, să dormi bine, să ai o digestie care funcționează normal și să te simți bine în fiecare zi.

Trăim într-un mediu foarte diferit de cel pentru care organismul nostru a fost construit: stres constant, mese luate în grabă, alimente ultraprocesate, lipsă de mișcare și prea mult timp petrecut în fața ecranelor. Toate acestea își lasă amprenta, iar sistemul digestiv este adesea primul care suferă.

🎙️ În episodul complet discutăm despre de ce apar aceste simptome și ce putem face pentru a ne recăpăta sănătatea digestivă.

▶️ Găsești podcastul complet aici: https://www.youtube.com/watch?v=Hp5EQO2zFfY&t=26s

17/06/2026

În următoarele două zile voi participa la cea de-a 45-a ediție a Congresului Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă, desfășurat la Poiana Brașov.

Am bucuria și onoarea de a fi prezentă în programul științific al congresului în calitate de lector, unde voi prezenta o parte dintre rezultatele obținute în cadrul tezei mele de doctorat, realizată în cotutelă între UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș și Universitatea din Bari, Italia.

Lucrarea pe care o voi prezenta explorează rolul axei intestin–ficat și al factorilor metabolici în MASLD (boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice), pornind de la datele a două cohorte europene evaluate în cadrul proiectului meu doctoral.

Pentru mine, fiecare astfel de prezentare reprezintă mai mult decât câteva slide-uri sau câteva minute la pupitru. Este rezultatul multor ani de muncă, al sutelor de ore petrecute între spital, cercetare, baze de date, analize statistice și redactarea articolelor științifice.

Sunt recunoscătoare mentorilor, colegilor și tuturor pacienților care au făcut posibil acest proiect de cercetare.

Ne vedem la Poiana Brașov!

17/06/2026

Mulți din cei care ați venit pe pagină ați întrebat despre intoleranta la histamina, cauze etc.

Dragilor, pe această Pagină sunt cel puțin 20 postări pe această temă, plus aveți pe profil site-ul (gastroed.ro) care conțin o suită de articole care includ și această temă de “intoleranta la histamina”.

Vă rog să citiți ca sunt enorm de multe informații și dacă nu postez tot timpul despre asta nu înseamnă ca eu nu am postat niciodată.
În general, postez și în funcție de ceea ce citesc la momentul respectiv, de inspirația pe care o am din pacienții pe care îi consult, ce mă preocupă la momentul respectiv etc.

Observ ca suntem din ce in ce mai superficiali in citit; eu postez ceva și primesc in comentarii intrebari legat de anumite informații al căror răspuns se află in postare. Dacă am citi măcar 2-3 minute am primi deja răspunsul la întrebare.

De-aceea se muncește la site, la articole, acolo pe lângă faptul ca aveți articole pe diverse teme, aveți și informațiile legate de consultații, unde e cabinet, nr de telefon, cm puteți accesa o consultație online etc. E simplu - deschideți site-ul și e plin de informații.

Da, munca pe site costa și site-ul să fie la nivelul acesta de profi, cu design-ul și informația respectivă, da, costă!!!, și am pus toate informațiile ca să fie facile pentru fiecare dintre voi. Trebuie doar să citiți!! Atât!
Pe voi nu vă costă nimic, pe mine da. Așa ca vă rog să îmi faceți măcar această bucurie să citiți înainte să întrebați căci multe din întrebările voastre au primit deja răspuns.

Ia uitați aici unul dintre articole.
https://gastroed.ro/intoleranta-la-histamina-ce-este-cum-se-manifesta/

Află ce este intoleranța la histamină, care sunt cele mai frecvente simptome și cauzele reale ale acestora.

16/06/2026

În ultimii ani am observat un lucru care mă pune serios pe gânduri.

Foarte multe femei aflate la perimenopauză și menopauză ajung la consultație pentru cu totul alte motive. Vin pentru balonare, constipație, creștere în greutate, steatoză hepatică, insulinorezistență, oboseală, simptome digestive sau probleme legate de microbiom.

Dar, după ce începem să discutăm mai în detaliu, apar și alte simptome.

Unele îmi spun că merg mult mai des la toaletă decât înainte. Altele îmi spun că au senzația permanentă că trebuie să urineze.

Unele povestesc despre infecții urinare repetate, care reapar la câteva luni sau chiar mai des. Altele îmi spun că au senzație de arsură, uscăciune, iritație sau disconfort local.

Multe evită să vorbească despre aceste lucruri. Uneori pentru că li se pare stânjenitor. Alteori pentru că sunt convinse că este ceva normal și că nu are rost să menționeze.

Și aproape întotdeauna apare aceeași propoziție: “Am crezut că este normal la vârsta asta.”

Adevărul este că foarte multe dintre aceste simptome fac parte din ceea ce medicina numește sindrom genito-urinar al menopauzei.

O afecțiune extrem de frecventă. O afecțiune despre care se vorbește foarte puțin. Și o afecțiune care, din experiența mea, este mult subdiagnosticată.

În timpul menopauzei nivelul estrogenului scade progresiv. Acest lucru nu influențează doar ciclul menstrual sau apariția bufeurilor.

Estrogenul are efecte importante asupra întregului organism.

La nivel uro-genital, lipsa estrogenului duce la modificarea structurii țesuturilor. Acestea devin mai subțiri, mai fragile și mai puțin elastice. În paralel, se modifică și mediul vaginal. pH-ul crește. Microbiomul vaginal se modifică.

Bacteriile protectoare care dominau anterior ecosistemul vaginal își reduc prezența.

Apare un teren favorabil pentru inflamație, iritație, disconfort și uneori pentru infecții recurente.

Din păcate, multe femei ajung să considere toate aceste simptome ca fiind inevitabile.

Își schimbă stilul de viață fără să își dea seama.
Încep să poarte doar anumite tipuri de lenjerie. Evită anumite haine. Își limitează activitățile. Uneori evită inclusiv contactul sexual din cauza durerii sau a disconfortului. Și toate acestea se întâmplă în tăcere.

Menopauza este adesea redusă la câteva bufeuri și la oprirea menstruației.

În realitate, este una dintre cele mai importante tranziții biologice din viața unei femei.

Pe lângă simptomele uro-genitale, multe femei observă modificări pe care nu le asociază niciodată cu menopauza.

Încep să acumuleze grăsime în jurul taliei, deși alimentația nu s-a schimbat semnificativ.

Le este mai greu să mențină masa musculară. Colesterolul începe să crească după ani întregi în care a fost normal.

Apare senzația de „ceață mentală”, dificultatea de a se concentra, uitarea unor lucruri simple sau sentimentul că nu mai funcționează la fel ca înainte.

Unele dezvoltă anxietate pentru prima dată în viață. Altele încep să aibă tulburări importante de somn. Problema este că fiecare simptom este tratat separat. Pentru palpitații ajung la cardiolog. Pentru anxietate la psihiatru. Pentru infecțiile urinare la urolog. Pentru creșterea în greutate la nutriționist. Pentru durerile articulare la reumatolog.

Și de multe ori nimeni nu le explică faptul că toate aceste schimbări pot avea un punct comun de plecare.

Nu spun că orice simptom apărut după 45–50 de ani este cauzat de menopauză.

Dar spun că această perioadă din viața unei femei merită mult mai multă atenție decât primește în prezent.

Pentru că menopauza nu este o boală. Dar nici ideea că femeile trebuie să sufere în tăcere nu este normală.

Și poate că primul pas este să începem să vorbim despre aceste lucruri mai des, mai deschis și fără rușine.

16/06/2026

SIBO și dietele terapeutice: ce trebuie să știm cu adevărat?

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc este:

„Ce dietă trebuie să țin dacă am SIBO?”

În ultimii ani au apărut numeroase recomandări alimentare pentru SIBO, iar informațiile disponibile online sunt adesea contradictorii. Unii recomandă dieta Low FODMAP, alții dieta elementală, alții eliminarea unor categorii întregi de alimente.

SIBO (Small Intestinal Bacterial Overgrowth) nu este, în primul rând, o problemă alimentară. Este o afecțiune caracterizată prin prezența unui număr crescut de bacterii în intestinul subțire, într-o zonă în care acestea nu ar trebui să existe în cantități atât de mari.

Din acest motiv, dieta poate reprezenta o componentă importantă a managementului simptomelor, însă rareori reprezintă întreaga soluție.

Dieta Low FODMAP

Este probabil cea mai cunoscută strategie alimentară utilizată în SIBO și sindromul de intestin iritabil.

Aceasta presupune reducerea temporară a unor carbohidrați fermentabili care pot fi utilizați de bacterii și care pot favoriza apariția simptomelor precum balonarea, gazele intestinale, borborismele, durerile abdominale și modificările tranzitului intestinal.

Pentru mulți pacienți, această dietă poate aduce o ameliorare semnificativă a simptomelor.

Totuși, este foarte important să înțelegem că dieta Low FODMAP nu elimină suprapopularea bacteriană și nu tratează cauza care a permis apariția SIBO.

Mai mult, aceasta nu este concepută pentru a fi urmată pe termen lung. După perioada de restricție urmează etapa de reintroducere și apoi personalizarea alimentației, cu scopul de a identifica alimentele problematice și de a menține o alimentație cât mai variată.

Dieta elementală

Dieta elementală reprezintă o abordare complet diferită.

Aceasta utilizează formule nutriționale speciale care conțin aminoacizi, carbohidrați simpli, grăsimi, vitamine și minerale într-o formă care se absoarbe rapid în porțiunea superioară a intestinului subțire.

Scopul este de a reduce cantitatea de nutrienți disponibilă bacteriilor și de a „înfometa” temporar suprapopularea bacteriană.

În anumite studii, dieta elementală a demonstrat rate foarte bune de normalizare a testelor respiratorii, însă este dificil de urmat, costisitoare și nu este potrivită pentru toți pacienții. Din acest motiv, este utilizată doar în situații selectate și sub supraveghere medicală.

Dietele de eliminare

La unii pacienți, pe lângă SIBO, pot exista și intoleranțe alimentare, sensibilități individuale, intoleranță la histamină sau alte afecțiuni digestive asociate.

În aceste situații, eliminarea temporară a anumitor alimente poate ajuta la identificarea unor factori care contribuie la simptomatologie.

Totuși, scopul nu este construirea unei liste tot mai lungi de alimente interzise.

Scopul este identificarea alimentelor problematice și reintroducerea cât mai multor alimente tolerate.

Unde greșim cel mai des?

Una dintre cele mai mari probleme pe care le observ este tendința de a transforma o dietă terapeutică temporară într-un stil de viață permanent.

Am întâlnit pacienți care, după luni sau chiar ani de restricții, au ajuns să consume un număr foarte limitat de alimente, să dezvolte carențe nutriționale, să piardă în greutate neintenționat, să se teamă de mâncare și să își reducă semnificativ calitatea vieții.

Din păcate, în multe dintre aceste situații, simptomele persistă deoarece cauza principală a SIBO nu a fost identificată și tratată.

Rolul dieteticianului este esențial

Un aspect despre care se vorbește prea puțin este importanța colaborării dintre medic și dietetician.

Dietele utilizate în SIBO nu sunt simple liste de alimente permise și interzise. În spatele lor stau calcule nutriționale, evaluarea aportului de fibre, proteine, vitamine și minerale, monitorizarea toleranței digestive și planuri individualizate de reintroducere alimentară.

Din păcate, mulți pacienți ajung să elimine tot mai multe alimente din proprie inițiativă, fără o strategie clară și fără monitorizare adecvată.

Rezultatul poate fi apariția carențelor nutriționale, agravarea relației cu alimentația și o teamă permanentă de anumite alimente.

Acesta este unul dintre motivele pentru care recomand frecvent colaborarea cu un dietetician cu experiență în patologia digestivă.

Medicul stabilește diagnosticul, identifică mecanismele care au dus la apariția SIBO și construiește strategia terapeutică.

Dieteticianul ajută pacientul să transforme această strategie într-un plan alimentar practic, echilibrat și sustenabil.

În multe situații, succesul tratamentului nu depinde doar de antibiotice, fitoterapie sau suplimente, ci și de modul în care recomandările alimentare sunt implementate în viața de zi cu zi.

Tratamentul SIBO înseamnă mai mult decât dietă

Pentru a reduce riscul de recidivă este important să înțelegem de ce a apărut SIBO.

Printre factorii care pot contribui se numără:

• tulburările de motilitate intestinală;
• constipația cronică;
• utilizarea anumitor medicamente;
• hipoclorhidria;
• intervențiile chirurgicale digestive;
• aderențele abdominale;
• diabetul zaharat;
• afecțiunile tiroidiene;
• bolile inflamatorii intestinale;
• alte condiții care afectează funcționarea normală a intestinului.

De aceea, managementul modern al SIBO presupune mult mai mult decât alegerea unei diete.

Poate include tratamentul suprapopulării bacteriene, optimizarea motilității digestive, corectarea factorilor favorizanți, intervenții nutriționale personalizate și strategii de prevenire a recidivei.

Mesajul cel mai important este acesta: Dieta reprezintă o unealtă terapeutică, nu scopul final al tratamentului.

Obiectivul nu este să aveți din ce în ce mai puține alimente pe care le puteți consuma.

Obiectivul este să identificați și să tratați cauza simptomelor, astfel încât alimentația să devină din nou cât mai variată, echilibrată și lipsită de restricții inutile.

În tratamentul SIBO, cele mai bune rezultate apar atunci când medicul, dieteticianul și pacientul lucrează împreună. Nu există o dietă universală.

Există însă strategii personalizate, adaptate fiecărui pacient, fiecărui tip de SIBO și fiecărei povești clinice.

Succesul nu înseamnă să tolerați din ce în ce mai puține alimente. Succesul înseamnă să puteți reintroduce treptat cât mai multe alimente și să vă recăpătați libertatea alimentară.

15/06/2026

„Toate analizele sunt bune. Atunci de ce mă simt rău?”
Un subiect pe care îl întâlnesc frecvent în practică și pe care îl discutăm în primul episod al podcastului GastroEd.

🎙️ Acest clip este un scurt fragment. Pentru explicația completă, urmărește episodul integral pe canalul nostru de YouTube:

youtube.com/.ciureanaomiadina

💬 Dacă ai întrebări, lasă-le în comentarii.

15/06/2026

Pot inhibitorii de pompă de protoni (IPP) să favorizeze apariția SIBO?

În ultimii ani, tot mai multe studii au observat o asociere între utilizarea pe termen lung a inhibitorilor de pompă de protoni (IPP) și un risc crescut de dezvoltare a SIBO (Small Intestinal Bacterial Overgrowth).

Din această categorie fac parte medicamente precum omeprazolul, esomeprazolul, pantoprazolul, lansoprazolul, rabeprazolul și dexlansoprazolul, utilizate frecvent pentru reflux gastroesofagian, gastrită, ulcer gastric sau duodenal și alte afecțiuni asociate hipersecreției acide.

De ce există această asociere?

Acidul gastric nu are doar rol în digestie. El reprezintă și una dintre primele bariere naturale de apărare împotriva microorganismelor ingerate.

Atunci când aciditatea gastrică este redusă pentru perioade lungi de timp, o parte dintre bacteriile care în mod normal ar fi eliminate pot supraviețui, pot apărea modificări ale microbiotei digestive, iar la persoanele predispuse poate crește riscul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire.

Totuși, este important de înțeles un aspect esențial:

IPP-urile nu „produc” automat SIBO.

Milioane de persoane utilizează aceste medicamente fără să dezvolte această afecțiune.

În plus, în multe situații ele sunt absolut necesare și pot preveni complicații serioase precum ulcerul gastric sau duodenal, esofagita severă, complicațiile infecției cu Helicobacter pylori sau hemoragiile digestive la pacienții cu risc crescut.

Problema apare atunci când tratamentul este continuat luni sau ani fără o reevaluare periodică a indicației.

De asemenea, în practică, SIBO apare rareori dintr-o singură cauză. De cele mai multe ori vorbim despre o combinație de factori precum tulburări de motilitate intestinală, diabet zaharat, hipotiroidism, intervenții chirurgicale digestive, stres cronic, anumite medicamente și modificări ale microbiotei intestinale. Din acest motiv, simpla întrerupere a unui IPP nu reprezintă întotdeauna soluția problemei.

Dacă utilizați IPP de mult timp și vă confruntați cu balonare persistentă, gaze excesive, senzație de plenitudine după mese, intoleranțe alimentare apărute recent, diaree, constipație sau alternanța acestora, poate fi utilă o evaluare mai atentă a cauzelor, inclusiv a posibilității existenței unui SIBO.

Mesajul nu este să întrerupeți tratamentul pe cont propriu.

Mesajul este să vă întrebați periodic, împreună cu medicul dumneavoastră:

„Mai am nevoie de acest medicament, în aceeași doză și pentru aceeași perioadă?”

În medicină, problema nu este existența unui tratament, ci utilizarea lui corectă, atunci când este indicat și atât timp cât este necesar.

Acest material are scop exclusiv educațional și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.