Dr. Nutrigenetician Carmina Stroia

Dr. Nutrigenetician Carmina Stroia Dr. în Nutrigenetică și Nutrigenomică. Integrez genetica, microbiomul și știința longevității în nutriția de precizie. Sunt Drd. Nutrigenetica, povestea ta!

Fondator, Lead Scientist and CEO Precision Health & Longevity Centre. Carmina Stroia, Nutrigenetician Specialist in Testari Genetice - Nutritie de precizie - Nutrigenetica si Nutrigenomica, CEO and Founder CSBN Diet Precision Nutrition
Sunt doctorand in Nutrigenetica si consider ca descoperirea bagajului genetic este cheia pentru well being si wellness, adica stare de sanatate.

23/06/2026

MICROBIOMUL NU ESTE DESPRE CÂTE BACTERII AI.
ESTE DESPRE CE FAC ELE PENTRU TINE.

Iar pentru a funcționa, trebuie mai întâi să supraviețuiască.

De aceea simbioticele combină bacteriile cu substratul care le hrănește.

ÎMBĂTRÂNIREA NU ESTE UN EVENIMENT - este o rețea biologicăInflamația cronică, stresul oxidativ, disfuncția mitocondrială...
23/06/2026

ÎMBĂTRÂNIREA NU ESTE UN EVENIMENT - este o rețea biologică

Inflamația cronică, stresul oxidativ, disfuncția mitocondrială, alterările epigenetice și disbioza intestinală nu funcționează separat.

Ele comunică permanent prin căi biologice precum: AMPK, mTOR, SIRT, NF-kB și mecanisme complexe de semnalizare metabolică și inflamatorie.

Aici începe medicina de precizie - polimorfismele genelor MTHFR, SOD2, NRF2, IL6, TNF, VDR, GC, MYO9B pot influența modul în care organismul răspunde la:
— inflamație
— stres oxidativ
— metabolism energetic
— vitamina D
— integritatea barierei intestinale
— și procesele de aging biologic.

Aceeași vârstă cronologică NU înseamnă aceeași biologie… Și probabil exact aici începe viitorul longevității: înțelegerea biologiei integrate, nu a biomarkerilor interpretați izolat.

WESTERN DIET ȘI ALTERAREA FERMENTAȚIEI INTESTINALEMicrobiomul intestinal depinde de ceea ce hrănim zilnic, iar alimentaț...
22/06/2026

WESTERN DIET ȘI ALTERAREA FERMENTAȚIEI INTESTINALE

Microbiomul intestinal depinde de ceea ce hrănim zilnic, iar alimentația occidentală modernă a schimbat profund ecologia intestinală umană.

Western Diet este caracterizată prin - alimente ultraprocesate, zahăruri simple repetate, aport redus de fibre fermentabile, exces de Omega-6 rafinat, densitate nutrițională scăzută și consum frecvent de lipide oxidate.

Problema nu este doar calorică. Este microbiologică.

Fibrele alimentare reprezintă principalul substrat pentru fermentația fiziologică intestinală și producția de acizi grași cu lanț scurt. Când aportul de fibre scade, microbiomul începe literalmente să își schimbe metabolismul și scade producția de: butirat, acetat,propionat.

Se modifică pH-ul intestinal, diversitatea bacteriană, integritatea barierei intestinale
și reglajul imun local.

În paralel, ultraprocesatele și densitatea nutrițională redusă favorizează disbioza, inflamația low-grade, permeabilitatea intestinală
și endotoxemia metabolică.

Practic, microbiomul modern începe să funcționeze într-un mediu complet diferit față de cel pentru care ecosistemul intestinal uman a fost adaptat biologic.

Iar consecințele nu rămân doar digestive.

Microbiomul comunică permanent cu: ficatul, sistemul imun, țesutul adipos, endoteliul vascular și sistemul nervos.

De aceea, discuția despre alimentație nu mai poate fi redusă doar la calorii, ci trebuie înțeleasă ca ecologie metabolică și microbiologică.

20/06/2026

Dietă western vs dieta mediteraneană.
Impactul asupra microbiomul intestinal

Omega-3 NU este „bun” sau „rău”. Depinde de:— ce cumperi — cine îl ia — în ce context biologic — și dacă organismul t...
19/06/2026

Omega-3 NU este „bun” sau „rău”. Depinde de:
— ce cumperi
— cine îl ia
— în ce context biologic
— și dacă organismul tău chiar știe să îl metabolizeze eficient.

Aici începe problema pe care marketingul wellness o simplifică excesiv, pentru că biologic, nu toți oamenii procesează acizii grași Omega-3 la fel.

Polimorfismele din: FADS1 (rs174537, rs174546), FADS2 (rs174576) pot modifica activitatea enzimelor delta-5 și delta-6 desaturază — implicate în conversia și utilizarea acizilor grași polinesaturați. Practic, aceeași capsulă poate produce răspunsuri biologice complet diferite între indivizi.

Unele persoane convertesc foarte slab ALA în EPA și DHA. Altele prezintă un status inflamator mai accentuat în contextul unui raport Omega-6/Omega-3 dezechilibrat, iar aici intervine și genetica inflamației. Polimorfismele din genele IL6, TNF-α, PPARG, APOE pot influența:
— răspunsul inflamator
— oxidarea lipidică
— metabolismul trigliceridelor
— sensibilitatea metabolică
— și răspunsul cardiovascular la suplimentare.

Așa că discuția reală NU este: „Omega-3 este bun?” Ci: Care formă? Ce raport EPA:DHA? Ce grad de oxidare? Ce biodisponibilitate? Ce profil genetic? Ce context inflamator? Ce microbiom?

Pentru că un Omega-3 oxidat biologic devine aproape opusul conceptului de „antiinflamator”.

Când alegi un Omega-3, verifică:
— cantitatea REALĂ de EPA și DHA, nu doar „1000 mg fish oil”
— forma moleculară (preferabil trigliceridă reesterificată)
— indicele de oxidare (TOTOX)
— testarea pentru metale grele și PCB
— certificările IFOS / GOED

Și foarte important - mai mult NU înseamnă automat mai bine.

În contexte biologice cu:
— stres oxidativ crescut
— inflamație intestinală
— dezechilibru antioxidant
— peroxidare lipidică accentuată

Un aport mare de PUFA poate deveni problematic dacă organismul nu gestionează eficient oxidarea lipidică. Biologia integrată este mai complexă decât „ia Omega-3 că face bine.”

FERMENTAȚIA INTESTINALĂ: MECANISM FIZIOLOGIC SAU SURSĂ DE SIMPTOMATOLOGIE?Fermentația intestinală este un proces biologi...
18/06/2026

FERMENTAȚIA INTESTINALĂ: MECANISM FIZIOLOGIC SAU SURSĂ DE SIMPTOMATOLOGIE?

Fermentația intestinală este un proces biologic normal. De fapt, fără fermentație bacteriană, microbiomul intestinal nu ar putea produce o mare parte dintre metaboliții implicați în integritatea barierei intestinale, reglarea imună și homeostazia metabolică.

Problema apare atunci când fermentația devine excesivă, dezechilibrată sau are loc în compartimentul greșit al tubului digestiv.

În mod fiziologic, fibrele alimentare și amidonul rezistent ajung în colon, unde sunt fermentate de microbiota intestinală. În acest proces rezultă acizi grași cu lanț scurt precum butiratul, acetatul și propionatul — metaboliți esențiali pentru sănătatea intestinală.

Dar într-un context de disbioză intestinală sau SIBO, fermentația poate deveni patologică.

Aici apar balonarea excesivă, distensia abdominală, gazele în exces, durerea abdominală, motilitatea alterată și intoleranțele alimentare fluctuante.

Nu orice fermentație este „bună”! Fermentația excesivă poate duce la acumulare crescută de:
hidrogen, metan sau hidrogen sulfurat, fiecare asociat cu profile clinice diferite.

Metanul se corelează frecvent cu constipația și motilitatea lentă.
Hidrogenul sulfurat poate fi asociat cu inflamație, intoleranțe și simptomatologie digestivă dificilă.

În paralel, hiperfermentația poate influența inclusiv permeabilitatea intestinală și activarea inflamatorie low-grade.

Aici începe diferența dintre fermentația fiziologică care susține microbiomul și fermentația patologică care întreține simptomatologia.

Iar în practică, foarte mulți pacienți confundă cele două situații.

Nu orice balonare înseamnă „microbiom sănătos”. Și nu orice aliment fermentabil este tolerat identic de toate persoanele.

Biologia intestinală este contextuală.
Nu universală.

15/06/2026

Într-un microbiom reactiv nu corectez bacteriile.
Corectez mediul în care sunt obligate să trăiască; identific sursa inflamației, reduc endotoxemia, stabilizez permeabilitatea intestinală, reglez fermentația și echilibrul bacteriilor de barieră, și observ cm întregul organism se liniștește atunci când ecologia internă nu mai este în conflict.
Simptomele nu dispar pentru că am schimbat bacteriile, ci pentru că am schimbat terenul care le menținea reactive.
Microbiomul nu se repară, se stabilizează!

Mulțumesc Asociației de Medicină de Laborator din România (AMLR) pentru oportunitatea de a susține prezentarea:„Influenc...
12/06/2026

Mulțumesc Asociației de Medicină de Laborator din România (AMLR) pentru oportunitatea de a susține prezentarea:

„Influence of VDR, CYP2R1 and GC Polymorphisms on Seasonal 25(OH)D Variation”

în cadrul celei de-a XVII-a Conferințe Naționale de Medicină de Laborator.

A fost o reală onoare să prezint rezultatele unui proiect care explorează interacțiunea dintre variabilitatea genetică și statusul vitaminei D, într-un context în care medicina de laborator, genetica și nutriția de precizie converg tot mai mult către modele personalizate de prevenție și intervenție.

Mulțumesc organizatorilor pentru profesionalism, pentru nivelul științific ridicat al sesiunilor și pentru crearea unui spațiu autentic de dialog între cercetare și practica de laborator.

M-am bucurat să văd interesul participanților pentru implicațiile clinice ale polimorfismelor VDR, CYP2R1 și GC, pentru conceptul de răspuns biologic individual și pentru modul în care datele genetice pot contribui la optimizarea strategiilor de suplimentare și monitorizare a vitaminei D.

Recunoștință colegilor, cercetătorilor și specialiștilor prezenți pentru întrebările pertinente, discuțiile valoroase și schimbul de idei care transformă astfel de întâlniri în adevărate experiențe academice.

Ne revedem cu drag la edițiile viitoare.

Dr. Carmina Mariana Stroia
Nutrigenetician
CSBN Precision Health & Longevity

Studii recente sugerează că pacienții cu Policitemia Vera și alte neoplazii mieloproliferative pot prezenta:— diversitat...
11/06/2026

Studii recente sugerează că pacienții cu Policitemia Vera și alte neoplazii mieloproliferative pot prezenta:
— diversitate microbiană redusă
— profile bacteriene diferite comparativ cu populația sănătoasă
— reducerea anumitor bacterii asociate cu efecte antiinflamatorii și producție de butirat.

Asta NU înseamnă că microbiomul „cauzează” Policitemia Vera, dar susține existența unei axe biologice extrem de interesante:
microbiom ↔ inflamație ↔ sistem imun ↔ hematopoieză.

Din punct de vedere al medicinei de precizie, interesul actual se îndreaptă către:
— susținerea eubiozei intestinale
— reducerea inflamației intestinale
— susținerea barierei intestinale
— și reducerea endotoxemiei metabolice.

Aici devin interesante:
— fibrele fermentabile
— polifenolii
— diversitatea alimentară reală
— compușii bioactivi din crucifere
— și susținerea bacteriilor producătoare de acizi grași cu lanț scurt, în special butiratul.

Sunt investigate inclusiv tulpini precum:
Lactobacillus rhamnosus, Lactobacillus plantarum, Bifidobacterium longum și Bifidobacterium lactis, prin prisma efectelor lor asupra barierei intestinale și răspunsului inflamator.

Mai departe, integritatea membranei intestinale devine extrem de interesantă biologic în context inflamator cronic.

Polimorfismele din MYO9B au fost asociate în literatura de specialitate cu alterarea permeabilității intestinale și vulnerabilitate crescută a barierei intestinale.

Iar atunci când discutăm despre:
— permeabilitate intestinală crescută
— translocație de endotoxine
— activare inflamatorie persistentă
— și stimulare imună cronică devine evident că intestinul NU mai poate fi privit separat de restul biologiei sistemice.

În acest context, abordarea nutrițională urmărește:
— alimentație antiinflamatoare reală
— susținerea producției de butirat
— aport adecvat de polifenoli și fibre fermentabile
— reducerea alimentelor ultraprocesate
— și susținerea integrității barierei intestinale.

Însă aici trebuie făcută o diferență extrem de importantă. În medicina de precizie NU recomandăm:
— „probiotice după internet”
— protocoale universale
— sau suplimente administrate fără context biologic și clinic.

Pentru că microbiomul trebuie interpretat integrat:
— cu genetica
— profilul inflamator
— tratamentul hematologic
— statusul metabolic
— simptomatologia digestivă
— și biologia individuală a pacientului.

Aceeași boală NU înseamnă aceeași biologie.
Și nici aceeași intervenție pentru toți pacienții.

Mulțumesc Societății de Științe în Nutriție și Dietetician autorizat anca.ignat pentru invitația de a susține prezentare...
10/06/2026

Mulțumesc Societății de Științe în Nutriție și Dietetician autorizat anca.ignat pentru invitația de a susține prezentarea:

„Genotype-Guided Vitamin D Supplementation, Personalized Nutrition in Adiposity: Endocrine and Metabolic Implications”.

Au fost trei zile de congres remarcabile, completate de workshopuri valoroase, discuții interdisciplinare și prezentări care au demonstrat încă o dată cât de importantă este integrarea cercetării în practica nutrițională.

M-am bucurat să observ interesul participanților pentru nutrigenetică, variabilitatea individuală a răspunsului biologic și implicațiile clinice ale intervențiilor personalizate bazate pe profil genetic.

Întrebările primite privind strategiile de suplimentare cu vitamina D, aplicabilitatea rezultatelor și particularitățile genotipurilor analizate confirmă faptul că medicina de precizie devine o direcție tot mai relevantă în nutriția modernă.

Felicit organizatorii pentru calitatea evenimentului, pentru nivelul științific al sesiunilor și pentru crearea unui spațiu autentic de dialog între cercetare și practică.

Ne revedem cu drag la următoarea ediție.

Dr. Carmina Mariana Stroia
Nutrigenetician
Founder, CSBN Precision Health & Longevity

Address

Cartier 1 Decembrie 1918, Bloc S2, Ap1
Tarnaveni
545600

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Nutrigenetician Carmina Stroia posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category