Cabinet Terapeutic Tecuci -Psihologie și Psihoterapie

14/10/2026

13/10/2026

Sa ne jucam cu AI-ul 😎😅

Pun aici promptul, ca să îl luati cu copy-paste:

"Creează o imagine realistă cu mine, într-un loc în care nu ar trebui în niciun caz să mă aflu. Tu alegi locația, bazat pe ce știi despre mine. Vreau sa iasa ceva amuzant."

Aștept și pozele voastre în comentarii 🤍

28/09/2026

De ce mă enervez tocmai cu oamenii pe care îi iubesc?
Poate ți-ai pus întrebarea asta după o ceartă cu partenerul, după ce ai ridicat vocea la copil sau după o zi în care ai simțit că nu mai ai răbdare cu nimeni.

Și poate, după aceea, apare vinovăția,furia către tine :

„Nu trebuia să reacționez așa...”
„Ce este în neregulă cu mine?”
„De ce nu mă pot controla?”

Uneori, furia nu este emoția de la începutul poveștii.

În spatele ei pot exista oboseală, frustrare, neputință, nevoi neexprimate, limite încălcate sau prea multe lucruri duse singur, prea mult timp.

Asta nu înseamnă că orice reacție este justificată. Înseamnă că merită să înțelegem ce se află în spatele ei.

Pentru că atunci când înțelegi ce se întâmplă cu tine, începi să ai mai multe posibilități de alegere.

Nu trebuie să aștepți să ajungi la limită pentru a cere ajutor.

Uneori, psihoterapia începe exact de aici:
„Vreau să înțeleg de ce fac asta și vreau să fie altfel.”

Dacă te regăsești în aceste rânduri, găsești pe pagina mea profesională informații despre psihoterapie, consiliere și modul în care putem lucra împreună. 🤍

23/09/2026

Când orice feedback despre copil devine o acuzație la adresa adultului din fața lui… apare o problemă.

În școală există situații în care profesorul vede un comportament nepotrivit și ezită să îl spună.

Nu pentru că nu știe ce a observat.

Ci pentru că se gândește:

„Dacă părintele se supără?”
„Dacă spune că am ceva cu copilul?”

Și, uneori, pentru a evita conflictul, feedbackul devine tot mai atent, mai vag sau chiar dispare.

Dar copilul nu are nevoie ca adulții să se teamă unii de ceilalți.

Are nevoie ca adulții să poată discuta sincer ,între ei,pentru a identifica soluția potrivită

Să putem spune:

„Copilul tău a avut un comportament nepotrivit.”

fără ca asta să însemne:

„Copilul tău nu este ok”

Să putem recunoaște emoția copilului fără să justificăm orice comportament.

Să putem lua în calcul că profesorul poate greși, fără să presupunem automat că profesorul este problema.

Și, poate cel mai important, să îi putem spune copilului:

„Inteleg că ai fost supărat. Sunt aici pentru tine. Dar hai să vedem și cm ai folosit furia, frustrarea sau nedreptatea pe care ai simțit-o.”

Asta nu înseamnă să lăsăm copilul singur cu greșeala lui.

Înseamnă să îl ajutăm să învețe din ea.

Pentru că protecția sănătoasă nu înseamnă să îndepărtezi orice disconfort din calea copilului.

Uneori, protecția înseamnă să îi oferi suficientă siguranță încât să poată auzi:

„Ai avut un motiv să fii supărat. Dar comportamentul tău rămâne responsabilitatea ta.”

Iar când părintele și profesorul pot avea această conversație fără să se poziționeze unul împotriva celuilalt, copilul primește ceva mult mai valoros decât apărarea necondiționată:

un model de responsabilitate, limite și relații sănătoase. 🤍

09/09/2026

Poate ai auzit de multe ori:

„Ești prea sensibilă.”
„Pui prea mult la suflet.”
„Te consumi pentru orice.”

Dar uneori, ceea ce pare „prea mult” din exterior este, de fapt, un sistem nervos care a învățat să fie foarte atent la ceea ce se întâmplă în jur.

Când ai trecut prin relații în care ai trebuit să anticipezi reacțiile celuilalt, să eviți conflictele sau să fii mereu atentă la semnale, este posibil ca astăzi să reacționezi intens chiar și atunci când situația nu mai este aceeași.

Nu înseamnă că este ceva „în neregulă” cu tine.

Înseamnă că există o poveste în spatele reacției tale.

Iar în psihoterapie nu încercăm să eliminăm sensibilitatea. Încercăm să înțelegem ce o activează, să construim siguranță și să găsim modalități mai sănătoase de a răspunde.

Poate că nu trebuie să devii mai puțin sensibilă.

Poate ai nevoie să te simți, în sfârșit, în siguranță cu ceea ce simți. 🤍

07/09/2026

🎒 Pentru mama care își vede copilul emoționat la început de an școlar…

Poate îl vezi nerăbdător.
Poate îl vezi speriat.
Poate spune „nu vreau să merg”, devine mai iritabil sau pare că are nevoie de tine mai mult decât de obicei.

Nu înseamnă că „face mofturi”.
Înseamnă că trece printr-o schimbare.

Un nou an școlar înseamnă oameni noi, reguli, așteptări, separare, adaptare și multe emoții pe care copilul nu știe întotdeauna să le exprime.

Iar tu nu trebuie să ai mereu răspunsul perfect.

Uneori este suficient să îi spui:

„Sunt aici.”
„Înțeleg că îți este greu.”
„Putem să trecem prin asta împreună.”
„Nu trebuie să fii curajos tot timpul.”

Copiii nu au nevoie de părinți perfecți.
Au nevoie de părinți disponibili emoțional. 🤍

Să fie un an școlar în care să nu numărăm doar notele și rezultatele, ci și momentele în care copilul nostru a avut curaj să încerce din nou.

Un început blând pentru copii.
Și pentru mame. 🌱

01/09/2026

Lasă… nu pot. Nu știu. E prea greu!

Știi gândul ăsta?

Poate ai lucrat cu tine.
Poate ai făcut terapie.
Poate ești conștientă de tiparele tale.

Și poate chiar lucrezi in domeniul dezvoltării personale și tot ai zile în care revii la vechile rutine.

Pentru că a ști NU înseamnă că nu vei mai avea niciodată recăderi.

Schimbarea adevărată se construiește prin consecvență.

Prin acele momente în care observi gândul automat:

Lasă…
Nu pot.
Nu știu.
Mai bine renunț.

Și alegi, conștient, să îl modifici:

Pot să încerc.
Nu trebuie să știu totul acum.
Fac doar următorul pas.

Vor exista zile în care vei reuși.
Vor exista zile în care vei reveni la vechiul comportament.

Și este normal.

O recădere nu anulează munca pe care ai făcut-o.
Nu te întoarce la zero.

Îți oferă, de multe ori, ocazia să vezi mai clar ce încă are nevoie de atenția ta.

Pentru că lucrul cu tine nu se termină atunci când ai înțeles.

Lucrul cu tine se așază prin experiență.

Prin ceea ce trăiești.
Prin ceea ce observi.
Prin ceea ce alegi diferit, iar și iar.

Nu trebuie să fii perfectă ca să te schimbi.

Trebuie doar să continui să te întorci către tine. 🤍

Dacă mesajul acesta a ajuns la tine într-un moment în care aveai nevoie de el, salvează-l și trimite-l unei femei care are nevoie să audă asta.

Poate și ea crede că o zi proastă înseamnă că a pierdut tot progresul.

Nu.
E doar o zi din proces!!

Iar aici vorbim despre procesul real: despre emoții, relații, limite, schimbare și reconectarea cu tine.

Locul unde educația începe din relație. 🤍

21/08/2026

15/08/2026

🌿 PSIHOLOGIE DIN VIAȚA DE ZI CU ZI

Da, sunt în concediu. 😎
Și da, poza este de la piscină.

Dar se pare că psihologia nu și-a luat concediu. 😂

Așa că m-am gândit să profităm de lucrurile pe care le trăim cu toții, zi de zi, și să deschidem o rubrică nouă aici:

🫂 Psihologie din viața de zi cu zi

Fără teorii complicate.
Fără definiții de manual.
Fără „hai să te analizez”.

Doar situații în care, probabil, la un moment dat, ne-am regăsit cu toții:

🧩 De ce mă simt vinovată când spun NU?

🧩 De ce mă gândesc trei ore la o conversație de cinci minute?

🧩 De ce mă enervez atât de tare când cineva nu îmi răspunde?

🧩 De ce spun «nu-i nimic» când, de fapt, este ceva?

🧩 De ce am grijă de toată lumea și uit tocmai de mine?

Vom vorbi despre emoții, limite, relații, atașament, anxietate, nevoi și despre acele mici reacții pe care uneori le avem și ne întrebăm:

Oare de ce fac asta?

Uneori răspunsul nu este că „e ceva în neregulă cu noi”.

Uneori este doar o parte din noi care încearcă să ne transmită ceva.

Așa că, începând de azi, luăm psihologia din cabinet și o aducem puțin mai aproape de viața reală. 🤍

Și pentru că sunt în concediu, promit să păstrăm și puțin soare, apă și umor printre explicațiile psihologice.

Prima întrebare vine curând.

Până atunci, spune-mi:
ce situație din viața ta ai vrea să înțelegi mai bine din punct de vedere psihologic? 👇

— Cristina Voinea | Psihoterapeut Integrativ