Adriana Pop. Logoped Clinician

14/10/2026

📚 Cum putem ajuta un copil cu ADHD să se descurce mai bine la școală?

Un copil cu ADHD nu are nevoie de mai multe reproșuri, ci de mai multă structură, înțelegere și strategii adaptate nevoilor sale. ❤️

Atenția fluctuantă, impulsivitatea, agitația și dificultățile de organizare nu sunt întotdeauna lucruri pe care copilul le poate controla doar prin voință. De aceea, modul în care organizăm clasa, formulăm cerințele și răspundem comportamentelor sale poate face o diferență importantă.

👩‍🏫 Ce poate face concret profesorul? De la organizarea mediului și adaptarea sarcinilor, până la gestionarea impulsivității și construirea unei relații bazate pe încredere, există strategii simple care pot sprijini copilul în fiecare zi.

Am pregătit câteva recomandări practice pentru profesori, care pot fi adaptate în funcție de nevoile fiecărui elev.

💙 Pentru că un copil cu ADHD nu are nevoie să fie certat mai mult, ci să fie ajutat să reușească.

12/10/2026

https://logopediapop.ro/reabilitarea-vocala-d**a-operatia-de-tiroida-cum-iti-poti-recapata-vocea-in-cazul-paraliziei-de-coarda-vocala/

Operația de tiroidă (tiroidectomia) este o procedură chirurgicală frecventă și sigură. Cu toate acestea, din cauza proximității glandei tiroide față de nervii laringieni recurenți (nervii care controlează mișcarea corzilor vocale), unii pacienți pot experimenta schimbări ale vocii Ci...

07/10/2026

Ca părinți, participăm în mod activ la îmbogățirea și dezvoltarea limbajului copiilor noștri, direct sau indirect. Este foarte important să le vorbim des, să le comentăm acţiunile şi viaţa cotidiană într-un limbaj clar, precis şi simplu.
Învăţarea vorbirii se face prin imitaţie!
Un copil care ar auzi-o pe mamă vorbindu-i-se decât aşa: ”bebe papă?”, ”bebe nani?” nu ar învăţa să vorbească corect decât foarte târziu. A vorbi copilului într-un mod normal şi simplu este cel mai bine.
Copiii nu vor învăţa să vorbească ascultând la TV, ci conversând cu cei pe care îi iubesc, abordând subiecte pe care-i privesc îndeaproape. Trebuie să-i antrenăm în conversaţie, să le vorbim, să-i facem să vorbească, să le lăsăm timp să se exprime, să le arătăm că a vorbi împreună este o plăcere.
Găsești mai multe info pe site ☺️
______

24/09/2026

https://logopediapop.ro/consecintele-suptului-degetului-pe-termen-lung/

Suptul degetului mare sau a altui deget este unul din cele mai frecvent întâlnite obiceiuri vicioase la copii. Un instinct natural de a suge degetul, mâna sau alte obiecte apare în primele luni de viață, Citește mai mult…

16/09/2026

Frenul lingual restrictiv se taie când se detectează, indiferent de vârsta 🙏🏻 cel mai indicat în timpul creșterii.

👅

10/09/2026

Procesul unei terapii la copilași între 2-3 ani este mult mai rapid decât după 5 ani, stimularea limbajului este esențială pentru o dezvoltare adecvată a copilului.
Dacă copilul are un limbaj amplu nu ne îngrijorăm, dacă între 2-3 ani nu articulează corect sunetele nu ne îngrijorăm, corectare pronunției se începe după vârsta de 3 ani, cu sunetele adecvate vârstei, de exemplu dacă la 3 ani nu poate articula corect sunetul /s/ nu ne îngrijorăm, sunetul /s/ ar trebui articulat corect la 4 ani, sunetul /r/ la 5 ani, etc.

Găsești mai multe informații pe site.

Bibliografie recomandă:
Conti-Ramsed și Durkin, 2012.
Reha și Norbury, 2007.
Crais, Watson și Baranek, 2009.
Landy, 2009.

_____________

25/08/2026

22/08/2026

https://logopediapop.ro/tulburari-asociate-accidentului-vascular-cerebral/

Pacienții afazici pot prezenta o serie întreagă de tulburări asociate, cm ar fi hemipareza, defecte senzoriale, apraxie, agnozie și acalculie. Tulburările de limbaj oral pot fi însoțite de dificultăți de citire (alexia) și scris (agrafie), Citește mai mult…

09/08/2026

𝐒𝐢𝐦𝐭𝐢𝐭𝐢 𝐜𝐚 va 𝐫𝐚𝐦𝐚𝐧𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚𝐭𝐚 𝐢𝐧 𝐠𝐚𝐭? 𝐄𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐮𝐧 𝐭𝐞𝐬𝐭 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐞.

Foarte multi pacienti imi spun:“Doamna doctor, simt ca mancarea imi ramane in g*t ”sau “Ma inec des cand beau apa.”

Dar cm putem sti daca este doar o senzatie sau exista intr-adevar o problema de inghitire?

Unul dintre cele mai utile teste pe care le avem este fibroscopia de deglutitie. Cu ajutorul unei camere foarte subtiri introduse prin nas, putem observa direct ce se intampla atunci cand inghititi.
Mai intai evaluam structurile anatomice implicate in deglutitie, apoi va rugam sa inghititi alimente si lichide cu diferite consistente.
Astfel putem vedea:
• daca alimentele ajung pe drumul corect, spre esofag;
• daca raman resturi in g*t d**a inghitire;
• daca exista risc ca mancarea sau lichidele sa ajunga in trahee si, ulterior, in plamani;
• cat de sigura este deglutitia dumneavoastra.

Particularitatea acestui test este ca ne permite sa vedem inghitirea in timp real, fara radiatii si folosind exact alimentele pe care le consumati in mod obisnuit.

Desigur, fiecare investig*tie are limitele ei. Fibroscopia de deglutitie evalueaza faza orofaringiana a inghitirii. Daca suspiciunea este ca problema se afla mai jos, la nivelul esofagului, sunt necesare investig*tii suplimentare.

De cele mai multe ori insa, acest test ne raspunde la cea mai importanta intrebare:
“Este doar o senzatie sau chiar exista o tulburare de inghitire?”
Iar raspunsul ne ajuta sa alegem tratamentul potrivit si, mai ales, sa prevenim complicatii precum aspiratia alimentelor in plamani.