25/08/2026
🌿 PLANTE CU ROST ~ OBLIGEANA ~ Acorus calamus.
Înțelepții antici o știau sub numele de Acoron.
Obligeana este recunoscută datorită virtuților ei tămăduitoare deosebite, o întâlnești pe marginile apelor stătătoare și prin mlaștini, răspândind în jur un miros puternic și plăcut.
M-am simțit inspirată să expun profilul ei în stilul renumitului tratat antic "De Materia Medica" - al lui Dioscoride.
I. Despre înfățișarea și firea ei
Iarba aceasta are frunze lungi și înguste, asemănătoare cu cele ale stânjenelului, verzi precum smaraldul și ascuțite ca niște sulițe. Partea cea mai de preț se află însă ascunsă sub pământ: un rizom gros, noduros și sinuos, acoperit de rădăcini subțiri ca niște fire de păr. Când este proaspătă, rădăcina este albă la interior și are un gust iute-amărui, lăsând pe limbă o senzație de căldură, căci firea ei este caldă și uscată în gradul al doilea.
II. Despre puterile ei tămăduitoare
~ Rădăcina plămădită în vin sau fiartă în apă alungă durerile de stomac. Curăță pântecele de umorile reci, deschide pofta de mâncare și potolește umflăturile produse de vânturi (balonare).
~ Pentru mădularele dinăuntru se face leac din zeama ei care este de mare ajutor celor care suferă de boli ale splinei și ale ficatului. Curăță rinichii și ajută la urinare, pornind sucurile oprite ale trupului.
~ Fumul din rădăcina arsă sau mirosul ei puternic curăță capul de amețeli și tuse. Aduce liniște celor cu mintea tulburată de griji sau cuprinși de melancolie.
~ Ca tămăduire pe din afară, vine pisată și amestecată cu miere sau grăsimi, se pune ca plasture pe umflături și pe încheieturile chinuite de podagră (gută), căci are puterea de a înmuia și de a împrăștia gâlmele.
III. Recoltarea și păstrarea ei
Se cuvine ca rădăcinile să fie scoase din mâl la sfârșitul verii sau la începutul toamnei. Atunci ele sunt pline de sevă binefăcătoare. Se spală cu grijă, se taie în bucăți mici și se usucă la umbră, în locuri ferite de umezeală, ca să nu își piardă parfumul cel vindecător.
Să va fie de folos, Laura 🙌💚
Multiversul Laurei David Beczuk