Nutri - Solutions România - Nutriție, Dietoterapie, Stil de viață sănătos

  • Home
  • Romania
  • Timisoara
  • Nutri - Solutions România - Nutriție, Dietoterapie, Stil de viață sănătos

Nutri - Solutions România - Nutriție, Dietoterapie, Stil de viață sănătos Bine ați venit pe pagina mea! Sunt Dr. Nicoleta Carmen Hodoiu, absolventă a ”Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara”.

Nutriție de precizie pentru dezechilibre hormonale & metabolice și susținerea fertilității
Expertiză Endometrioză▪︎FIV
Onconutriție
Microbiom | Nutrigenetică | Epigenetică
Prevenție & optimizarea stilului de viață Am fost dintotdeauna captivată de tot ceea ce înseamnă NUTRIȚIE, PREVENȚIE, STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS dar și interesată în a împărtăși despre toate acestea cu cei din jurul meu, astfel că,

in urma cu aproape 10 ani m-am specializat ca NUTRIȚIONIST. Sunt permanent informată și conectată cu noile abordări din domeniu sănătății și al nutriției, obținând multiple acreditări și specializări:
📌 Nutriția copilului și adolescentului
📌 Nutriția pacientului oncologic
📌 Nutriția în diverse patologii: boli metabolice, boli inflamatorii & alergice
📌 Nutriția în infertilitate

Sunt adepta nutriției personalizate și individualizate, în funcție de nevoile specifice fiecărei persoane, iar acest lucru nu se poate fără educare și acces la informații științifice, astfel că sunt membru activ în societăți și organizații de specialitate:

📚OPMCA - Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară și Alternativă din România
📚 SSN - Societatea de Știința Nutriției România
📚 ESPEN - Societatea Europeană de Nutriție Metabolică și Clinică
📚 ESMO - Societatea Europeană de Oncologie

Misiunea mea este să fiu aproape de oameni și să pot contribui la schimbarea în bine din viața lor și la menținerea sănătății, prin prevenție și suport nutrițional, toate bazate pe inovație și fundament științific. Viziunea mea este *ALEGE SĂNĂTATE & VITALITATE !* pentru că sănătatea nu este despre cât trebuie sa slăbești ci este despre cât de mult ești dispus să iți îmbunătățești viața și să fii o versiune mai bună, mai sănătoasă a ta, zi de zi.

👉 Dacă vrei să te ajut să adopți un stil de viață sănătos sau ai nevoie de personalizare în dieta ta zilnică, te aștept la o consultație de nutriție. Dr. Nicoleta Carmen Hodoiu,
Nutriționist
☎️ +40 731 600 513
📧 [email protected]
📍Consultație online | Cabinet Hațeg | Cabinet Timișoara

23/06/2026


Trebuie să bem 2 litri de apă pe zi - probabil este una dintre cele mai cunoscute recomandări de sănătate.

O auzim de la medici, nutriționiști, influenceri, din reviste, pe internet, dar de unde a apărut această cifră?

Surprinzător, nu există o bază științifică solidă, care să demonstreze că exact 2 litri reprezintă necesarul ideal pentru fiecare persoană.
Recomandarea își are originea în ghiduri medicale mai vechi, care estimau necesarul de lichide în funcție de aportul caloric. În timp, mesajul a fost simplificat și s-a transformat într-o regulă universală: 2 litri pentru toată lumea.
Doar că organismul uman nu funcționează după reguli universale.

De exemplu:
➡️ o femeie de 50 kg care lucrează într-un birou cu aer condiționat;
➡️ un bărbat de 100 kg care lucrează în construcții, la 35°C.
Au nevoie de exact aceeași cantitate de apă? Evident că nu.

Necesarul de hidratare este influențat de mulți factori:
▪︎ greutatea corporală
▪︎ masa musculară
▪︎ temperatura mediului
▪︎ activitatea fizică
▪︎ transpirația
▪︎ alimentația
▪︎ sarcina și alăptarea
▪︎ anumite boli asociate și tratamente medicamentoase.

Mai mult, nu toată apa vine din paharul de apă, fructele, legumele, supele, iaurtul, kefirul și alte alimente contribuie la aportul zilnic de lichide.

De exemplu:
▪︎ pepenele conține aproximativ 92% apă
▪︎ castravetele aproximativ 95%
▪︎ căpșunile aproximativ 90%
În multe cazuri, până la 20–30% din aportul zilnic de apă provine din alimentație.

Atunci câtă apă ar trebui să bem zilnic?

Știința nu oferă o singură cifră valabilă pentru toată lumea, însă există câteva repere care pot fi utile.
Pentru adulții sănătoși, necesarul zilnic de lichide este estimat la minim 30–35 ml apă/kg corp/zi
Asta înseamnă că:
▪︎o persoană de 60 kg are nevoie de aproximativ 1,8–2,1 L/zi
▪︎ o persoană de 80 kg are nevoie de aproximativ 2,4–2,8 L/zi
▪︎ o persoană de 100 kg poate avea nevoie de peste 3 L/zi

Unul dintre cei mai simpli indicatori ai unei hidratări adecvate este culoarea urinei. În mod normal, aceasta ar trebui să fie galben deschis, o urină foarte închisă la culoare poate sugera deshidratare, iar una complet transparentă în mod constant poate indica uneori un consum excesiv de lichide.

Dacă ar fi să actualizez recomandarea pentru 2026, ea ar suna astfel:
nu încerca să atingi o cifră arbitrară, încearcă să îți asculți organismul și să adaptezi aportul de lichide la contextul tău.
Medicina modernă nu mai vorbește despre aceeași recomandare pentru toată lumea, mai importantă este personalizarea.

Dr. Nicoleta-Carmen Hodoiu
Nutriție Clinică de Precizie
Expertiză Endometrioză | Fertilitate | Microbiom

22/06/2026


Vitamina D se ia doar în lunile cu R - este aceasta recomandare încă valabilă în 2026?

Mulți dintre noi am crescut auzind această regulă transmisă din generație în generație, inclusiv de către medici: ia vitamina D doar în lunile cu R, adică din septembrie până în aprilie.

Interesant este că această recomandare nu a apărut dintr-un mit fără fundament, la momentul respectiv avea logică.
În timpul toamnei și iernii, radiațiile UVB care stimulează producția vitaminei D în piele sunt insuficiente, prin urmare, suplimentarea în sezonul rece era o recomandare rezonabilă pentru o mare parte a populației.
Doar că între timp s-a schimbat lumea: astăzi petrecem majoritatea timpului în interior, lucrăm în birouri, mergem cu mașina, facem cumpărături în mall, petrecem ore în fața ecranelor.
Mulți oameni văd mai puțin soare într-o zi de vară, decât vedeau bunicii noștri într-o zi de iarnă.

Așa am ajuns să văd în cabinet: oameni cu deficit sever de vitamina D în august, oameni care merg zilnic în aer liber și au valori excelente în februarie, pacienți care iau vitamina D doar pentru că "a venit toamna” (fără să aibă nevoie reală) și pacienți care nu iau deloc vitamina D, pentru că "este vară” (deși analizele arată un deficit important).

Mai mult, știm astăzi că nivelul vitaminei D este influențat de numeroși factori:
▪︎ timpul real petrecut la soare
▪︎ vârsta
▪︎ procentul de țesut adipos
▪︎ culoarea pielii
▪︎ utilizarea cremelor cu SPF
▪︎ sănătatea intestinală
▪︎ bolile hepatice sau renale
▪︎ anumite tratamente medicamentoase.

De aceea, ghidurile clinice nu recomandă suplimentarea după anotimp, recomandă evaluarea statusului vitaminei D prin determinarea analizei 25-OH Vitamina D, urmată de adminitrarea unei doze adaptată fiecărei persoane.

Poate cea mai mare problemă a regulii cu "adminitrarea în lunile cu R” este că îi face pe oameni să creadă că vitamina D funcționează după calendar.
În realitate, organismul nu știe dacă este iunie sau noiembrie, el știe doar dacă are suficientă vitamina D pentru funcționarea optimă a sistemului osos, imunitar, muscular și hormonal.

Așa că, dacă ar fi să actualizăm această recomandare pentru 2026, ea ar suna astfel:
Vitamina D nu se administrează în funcție de lunile cu R,
se administrează în funcție de analize, factori de risc și nevoile reale ale organismului.

Nutriția medicală personalizată începe exact aici: nu cu presupuneri sau mituri, ci cu date.

Dr. Nicoleta-Carmen Hodoiu
Nutriționist Clinician

ADENOMIOZA PE ÎNȚELESUL TUTUROR – PARTEA ILa începutul lunii, am publicat un poll în care v-am întrebat ce subiecte v-aț...
19/06/2026

ADENOMIOZA PE ÎNȚELESUL TUTUROR – PARTEA I

La începutul lunii, am publicat un poll în care v-am întrebat ce subiecte v-ați dori să abordăm mai detaliat, iar printre cele mai solicitate teme a fost adenomioza.

Și nu este deloc surprinzător, deoarece în ultimii ani observ tot mai multe femei care ajung în cabinet după ani întregi de dureri menstruale severe, sângerări abundente, oboseală, anemie, dificultăți de concepție sau simptome digestive și pelvine care au fost explicate prin zeci de alte diagnostice, iar uneori adevărata cauză este adenomioza.

Deși este diagnosticată mai rar decât endometrioza, adenomioza este frecvent întâlnită în practica clinică și rămâne una dintre cele mai sub diagnosticate patologii ginecologice.

Impactul nu se rezumă doar la durere, poate afecta:
- calitatea vieții
- nivelul de energie
- sănătatea emoțională
- fertilitatea
- activitatea profesională
- relațiile personale

În seria ADENOMIOZA- PE ÎNȚELESUL TUTUROR - voI aborda pe rând:
1. Ce este adenomioza și cm diferă de endometrioză
2. Adenomioza și fertilitatea
3. Adenomioza și microbiomul
4. Rolul alimentației și al inflamației
5. Deficiențele nutriționale frecvent întâlnite
6. Ce spune literatura științifică actuală despre managementul acestei afecțiuni

Înțelegerea bolii este primul pas către un management corect, iar durerea menstruală severă nu ar trebui niciodată normalizată.

Dacă ai fost diagnosticată cu adenomioză sau suspectezi că te confrunți cu această afecțiune, spune-mi în comentarii care este cel mai dificil simptom pentru tine.

Dr. Nicoleta-Carmen Hodoiu
Nutriționist Clinician
Expertiză Endometrioză | Fertilitate | Microbiom

17/06/2026


După ce am scris despre ce sunt fibrele și de ce sunt importante, am și o întrebare:

Care credeți că sunt cele mai bogate alimente în fibre?

De multe ori aud răspunsuri precum: pâinea integrală, cerealele de la micul dejun, tărâțele. Dar adevărul este că unele dintre cele mai bogate surse de fibre, sunt alimente pe care mulți oameni le consumă rar sau deloc.
Și aici apare o problemă, multe persoane cred că mănâncă multe fibre doar pentru că aleg pâine integrală în loc de pâine albă.

În realitate, aportul lor zilnic rămâne mult sub recomandări.

Ca să înțelegem mai bine, vă scriu maj jos, cât înseamnă aproximativ 10 g de fibre:

▪︎ 100 g fasole fiartă = aproximativ 7-8 g fibre
▪︎ 100 g năut fiert = aproximativ 7 g fibre
▪︎ 1 pară mare = aproximativ 5-6 g fibre
▪︎ 1 avocado = aproximativ 10 g fibre
▪︎ 50 g fulgi de ovăz = aproximativ 5 g fibre
▪︎ 200 g zmeură = aproximativ 12 g fibre
▪︎ 30 g semințe de chia = aproximativ 10 g fibre
▪︎ 300 g broccoli = aproximativ 8-9 g fibre

Observați că pentru a ajunge la cele 25-35 g fibre recomandate zilnic, nu este suficientă o felie de pâine integrală și o salată decorativă lângă friptură.😇
Este nevoie de prezența constantă a alimentelor vegetale pe parcursul întregii zilei, pentru a fi cât mai aproape de necesarul zilnic.

Mai există un aspect despre care se vorbește prea puțin: microbiomul nu iubește doar cantitatea de fibre, iubește și diversitatea.

De aceea, o persoană care consumă zilnic doar ovăz și două mere, nu își hrănește microbiomul la fel de eficient ca o persoană care consumă:
▪︎ legume de culori diferite
▪︎ fructe diferite
▪︎ leguminoase
▪︎ semințe
▪︎ nuci
▪︎ cereale integrale

Fiecare tip de fibră hrănește grupuri diferite de bacterii. Cu cât meniul este mai variat, cu atât microbiomul are acces la mai multe surse de hrană.

Vă recomand un exercițiu simplu, întrebați-vă:
Câte plante diferite am consumat astăzi?

Dacă răspunsul este 3-4, există clar loc de îmbunătățire, dacă răspunsul este 10-15, ești deja pe un drum foarte bun.
Iar dacă reușești să ajungi la 25-30 de plante diferite într-o săptămână, microbiomul îți va mulțumi.

Sănătatea intestinului nu se construiește dintr-un superaliment, se construiește din diversitate, consecvență și alegeri repetate zi de zi.

Dr. Nicoleta-Carmen Hodoiu
Nutriție Clinică de Precizie

15/06/2026

"
Săptămâna trecută am vorbit despre fibre și despre unde le găsim.
Astăzi vreau să vă povestesc despre deficitul de fibre și de ce este una dintre cele mai frecvente carențe alimentare ale omului modern.

Multe persoane se gândesc la lipsa fierului, vitaminei D, B12, etc. dar foarte puțini se întreabă dacă consumă suficiente fibre?
Pentru că fibrele nu hrănesc doar intestinul, ele influențează aproape toate sistemele importante ale organismului.
Când aportul de fibre este prea mic, apar consecințe care merg mult dincolo de constipație.

▪︎ Microbiomul își pierde diversitatea: bacteriile intestinale au nevoie de fibre pentru a supraviețui. Atunci când acestea lipsesc, speciile benefice încep să scadă, iar microorganismele oportuniste pot deveni dominante. Rezultatul este un microbiom mai sărac și mai puțin rezilient.

▪︎ Crește inflamația: prin fermentarea fibrelor, bacteriile produc butirat, unul dintre cei mai importanți combustibili pentru celulele intestinale.
Mai puține fibre înseamnă adesea mai puțin butirat.
Iar acest lucru poate favoriza inflamația cronică de grad scăzut, implicată în numeroase boli moderne.

▪︎ Crește riscul de constipație și diverticuloză: un aport insuficient de fibre este asociat cu tranzit intestinal lent, scaune dificil de eliminat și, în timp, cu un risc mai mare de boală diverticulară.

▪︎ Controlul glicemiei devine mai dificil: fibrele încetinesc absorbția carbohidraților și contribuie la stabilizarea glicemiei. De aceea, dietele sărace în fibre sunt asociate cu un risc mai mare de rezistență la insulină și diabet zaharat tip 2.

▪︎ Colesterolul poate crește: anumite fibre, în special cele solubile, contribuie la reducerea colesterolului LDL prin legarea acizilor biliari și eliminarea lor prin scaun.

▪︎ Senzația de foame apare mai repede, deoarece fibrele contribuie la sațietate. O alimentație săracă în fibre este adesea mai puțin sățioasă și poate favoriza consumul excesiv de calorii.

Dar poate cel mai interesant aspect este legătura dintre fibre și cancer: studiile au arătat că persoanele care consumă mai multe fibre alimentare au un risc mai redus de cancer colorectal, prin mecanismele multiple:
▪︎ creșterea volumului scaunului și reducerea timpului de contact dintre potențialii carcinogeni și mucoasa intestinală
▪︎ producția de butirat, cu efecte protectoare asupra celulelor colonului
▪︎ susținerea unui microbiom mai divers și mai stabil
▪︎ reducerea inflamației intestinale

Așadar, atunci când vorbim despre fibre, nu vorbim doar despre digestie, vorbim despre microbiom, despre metabolism, despre sănătatea cardiovasculară, despre prevenție.
Și poate că una dintre cele mai importante întrebări pe care ne-o putem pune la fiecare masă nu este - câte proteine am în farfurie, ci câte fibrele?

Dr. Nicoleta-Carmen Hodoiu
Nutriție Clinică de Precizie

11/06/2026


Toată lumea vorbește despre consumul de fibre, microbiom, sănătatea intestinului și bacteriile bune.

Dar de unde ne luăm fibrele?

Pentru că adevărul este că nu poți avea un microbiom sănătos, fără să hrănești bacteriile care trăiesc în intestin, iar hrana lor preferată sunt fibrele.

Ce sunt, de fapt, fibrele?

Fibrele sunt componente ale alimentelor vegetale, pe care organismul uman nu le poate digera complet.
Ele ajung în intestinul gros, unde devin hrană pentru microbiom și participă la numeroase procese importante pentru sănătate.

Ani la rând au fost asociate doar cu prevenirea constipației, dar astăzi știm că rolul lor este mult mai complex de atât.

Un aport suficient de fibre este asociat cu:
▪︎ un microbiom mai divers și mai rezilient
▪︎ reducerea inflamației cronice de grad scăzut
▪︎ un control mai bun al glicemiei
▪︎ reducerea colesterolului LDL
▪︎ un risc mai mic de boli cardiovasculare
▪︎ o senzație mai bună de sațietate
▪︎ un tranzit intestinal mai eficient
▪︎ susținerea echilibrului hormonal (prin eliminarea excesului de hormoni prin materiile fecale)

Atunci când bacteriile intestinale fermentează anumite fibre, produc compuși numiți acizi grași cu lanț scurt: butirat, acetat și propionat, benefici pentru organism (ei hrănesc celulele intestinale, susțin integritatea barierei intestinale și contribuie la reglarea proceselor inflamatori).
De aceea, când vorbim despre microbiom, de multe ori vorbim de fapt despre fibre.

Dar de unde le luăm?

Mulți oameni cred că fibrele se găsesc doar în tărâțe sau cereale integrale, însa ele sunt prezente în foarte multe alimente.

Exemple de surse excelente:
1. Legume: broccoli, conopidă, morcovi, sfeclă, varză, dovlecei, fasole verde, spanac
2. Fructe: mere, pere, fructe de pădure, kiwi, portocale, prune
3. Leguminoase: linte, năut, fasole, mazăre
4. Cereale integrale: ovăz, hrișcă, quinoa, secară, orez brun, paste integrale, pâine integrală
5. Oleaginoase și semințe:
migdale, nuci, semințe de chia, semințe de in, semințe de dovleac

Câte fibre trebuie să consumăm, de fapt?

Majoritatea adulților au nevoie de aproximativ 25-35 g fibre pe zi dar realitatea este că multe persoane abia ating 10-15 g pe zi.

Cum ar putea arăta o zi cu aproximativ 30 g fibre?

▪︎ Mic dejun: terci de ovăz cu semințe de chia și fructe de pădure (aprox.10 g fibre)
▪︎ Prânz: salată mare cu multe legume și o porție de năut (aprox.10 g fibre)
▪︎ Gustare: un măr și câteva migdale (aprox. 5 g fibre)
▪︎ Cină: pește cu broccoli și morcov la cuptor (aprox. 5 g fibre)
Și ai ajuns deja la aproximativ 30 g fără să fie nevoie de suplimente speciale, detox-uri sau produse miraculoase. 😇

De cele mai multe ori, este nevoie doar de mai multe plante în farfurie.

Există și o regulă importantă: dacă în prezent consumați foarte puține fibre, nu încercați să treceți de la 10 g la 35 g într-o singură zi. Creșteți aportul progresiv și hidratați-vă corespunzător, cu cât mai multă apă. Altfel pot apărea simptome digestive sau intestinale (balonare, gaze și disconfort digestiv).

Microbiomul are nevoie de diversitate, iar una dintre cele mai simple investiții în sănătatea intestinului începe cu ceva aparent banal: mai multe legume, fructe, leguminoase și semințe, în fiecare zi.

Dr. Nicoleta-Carmen Hodoiu
Nutriție Clinică de Precizie

10/06/2026


Aud des de la pacienți că nu mănâncă fructe după masă pentru că fermentează sau că fructele trebuie mâncate doar pe stomacul gol.

Dar cât adevăr există în această recomandare și ce se întâmplă de fapt când mănânci un fruct?

Fructele conțin în principal: apă, fibre, fructoză și glucoză, vitamine, polifenoli și antioxidanți.
După ce sunt consumate, ele ajung în stomac exact ca orice alt aliment. Aici apare primul mit, pentru că mulți cred că dacă mănâncă un măr după prânz acesta rămâne blocat peste carne și începe să fermenteze.
În realitate, stomacul nu funcționează pe principiul straturilor, ci alimentele sunt amestecate continuu prin contracțiile gastrice și transformate într-un amestec semilichid numit chim gastric. Nu există strat de carne jos, cartofi la mijloc, măr deasupra care așteaptă să plece ceilalți 🫣 digestia nu funcționează astfel. Iar fermentația fructelor are loc în principal în colon, nu în stomac.
Și este un lucru bun, deoarece bacteriile intestinale folosesc fibrele și anumite glucide din fructe, pentru a produce: butirat, acetat sau propionat (acizi grași cu lanț scurt care hrănesc celulele intestinale, reduc inflamația și susțin sănătatea microbiomului -deci sunt benefici).

Cu alte cuvinte, fermentația fiziologică din colon, este unul dintre motivele pentru care fructele sunt considerate sănătoase.

Atunci de ce unele persoane se balonează?

Nu fructul consumat după masă este problema, ci poate fi:
▪︎ sindromul de intestin iritabil
▪︎ sensibilitatea la unele alimente FODMAP
▪︎ intoleranța la fructoză
▪︎ SIBO (sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire)
▪︎ disbioza intestinală
▪︎ sau consumul unor cantități foarte mari de fructe într-o singură masă

De exemplu: un măr după prânz este tolerat bine de majoritatea persoanelor, în schimb: două mere mari + struguri + pepene, după o masă abundentă, pot provoca disconfort digestiv chiar și la o persoană care nu are sensibilăți alimentare sau digestive.
Nu pentru că fermentează în stomac, ci pentru că anumite glucide ajung în intestin și sunt metabolizate de bacterii, producând gaze.

Există un moment ideal pentru fructe?

Depinde de obiectiv, majoritatea persoanelor sănătoase pot consuma fructe la micul dejun, între mese, după masă sau seara.
Nu există dovezi că fructele consumate seara se transformă mai ușor în grăsime sau că devin nocive.

Dacă ai rezistențăa insulină, prediabet sau diabet și îți dorești controlul glicemiei, poate fi util să consumi fructele:
▪︎ după o masă care conține proteine și fibre
▪︎ sau împreună cu iaurt, nuci sau semințe
Astfel răspunsul glicemic este mai echilibrat.

Dacă ai tendință la balonare, poate fi mai bine să: alegi porții mai mici, testezi toleranța individuală și să eviți combinațiile foarte bogate în FODMAP.

Dacă faci sport, fructele sunt o alegere excelentă înainte sau după antrenament, pentru că oferă carbohidrați ușor disponibili și antioxidanți.

Așadar, fructele nu "putrezesc” în stomac și nu fermentează peste mâncare și mai ales, nu devin periculoase după ora 18:00.

Pentru majoritatea oamenilor, fructele rămân sănătoase indiferent dacă sunt consumate înainte de masă, după masă sau seara.
Dacă apar simptome digestive, cauza trebuie căutată în contextul digestiv și metabolic al persoanei, nu în ideea că un măr consumat după prânz, ar fi devenit brusc o problemă.
Pentru că de cele mai multe ori problema nu este fructul. Problema este informația greșită, pe care am auzit-o de atâtea ori, încât am început să o considerăm adevăr.

Dr. Nicoleta-Carmen Hodoiu
Nutriție Clinică de Precizie


07/06/2026


Trăim într-o perioadă în care oamenii caută soluții rapide pentru probleme care s-au construit ani întregi. Căutăm suplimentul perfect, dieta perfectă, alimentul minune, protocolul care să rezolve tot. Dar nici longevitatea, nici boala, nu se construiesc într-o zi.
De cele mai multe ori nu ne îmbolnăvește felia de tort de la aniversare. Ne îmbolnăvesc sutele de alegeri mici, greșite, pe care le repetăm fără să le observăm.
La fel cm nu ne vindecă o singură salată, consumată astăzi. Ne ajută însă, sute de mese echilibrate consumate de-a lungul anilor.

Paradoxal, mulți oameni își sabotează sănătatea tocmai pentru că încearcă să fie perfecți.
Încep luni o dietă strictă, renunță la tot, se înfometează, rezistă câteva zile sau săptămâni, apoi abandonează și ciclul se repetă. Corpul nu are nevoie de perfecțiune, are nevoie de consecvență.
O plimbare este mai valoroasă decât un plan de sport pe care nu îl începi niciodată.
Un mic dejun echilibrat este mai valoros decât promisiunea că "de luni mă schimb complet”.
Șapte ore de somn sunt mai valoroase decât încă o oră petrecută pe telefon.

Longevitatea nu se construiește prin gesturi spectaculoase, se construiește prin obiceiuri obișnuite repetate suficient de mult timp.

O duminică liniștită!

Dr. Nicoleta-Carmen Hodoiu
Nutriționist Clinician

Address

Timisoara

Opening Hours

Tuesday 10:00 - 18:00
Wednesday 09:00 - 18:00
Thursday 10:00 - 18:00
Friday 10:00 - 15:00

Telephone

+40731600513

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Nutri - Solutions România - Nutriție, Dietoterapie, Stil de viață sănătos posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Nutri - Solutions România - Nutriție, Dietoterapie, Stil de viață sănătos:

Shortcuts

Share

Category