Reiki Andrei Botezatu

06/17/2026

06/16/2026

🚨 Azi, 15 iunie 2026, Tribunalul Militar București i-a achitat pe foștii șefi ai Jandarmeriei care au gazat 30.000 de oameni în Piața Victoriei, în 10 august 2018.

Opt ani de așteptare. Rezultat 👉 achitare.
Pentru cei care au agresat o jandarmeriță 👉 condamnări definitive în doi ani și jumătate.
Pentru cei care au ordonat gaze lacrimogene și gr***de acustice la un protest pașnic 👉 nicio pedeapsă.

🚨 Și mai amar: sentința vine pe 15 iunie, la 36 de ani de la Mineriada din 1990.
Același mesaj, la 36 de ani distanță: cei care lovesc în cetățeni nu răspund în fața nimănui.

Cu nici o săptămână în urmă, CSM a adoptat o hotărâre care pune pe o listă USR, jurnaliști, ONG-uri și cetățeni activi și îi numește „dușmani ai justiției".

🚨 Asta nu e o eroare a sistemului, este chiar modul în care funcționează sistemul.

Europarlamentarul Vlad Voiculescu a sesizat Comisia Europeană și a cerut ca ambele situații să fie incluse în Raportul privind statul de drept 2026.

În plus, prin sesizarea transmisă, Vlad Voiculescu mai cere cere:
➡️ analizarea hotărârii CSM care îi etichetează pe jurnaliști, ONG-uri și cetățeni drept „dușmani ai justiției” - atât ca problemă de independență a justiției, cât și ca amenințare la adresa libertății presei și a societății civile;
➡️ includerea Dosarului „10 August” printre cazurile care arată cât de lent funcționează justiția română când sunt judecați reprezentanți ai statului;
➡️ emiterea de recomandări clare care să împiedice instituțiile judiciare să folosească autoritatea pentru a stigmatiza pe oricine le critică activitatea.

06/16/2026

Astăzi, Republica Moldova a mai făcut un pas pe drumul său european: am deschis negocierile pe primul grup de capitole, „Valori fundamentale”.

Aceste capitole ale legislației europene sunt despre lucrurile care contează cel mai mult pentru oameni: o justiție corectă, instituții care lucrează în interesul cetățenilor, combaterea corupției, respectarea drepturilor fundamentale și un stat care oferă șanse egale pentru toți.

Am ajuns aici datorită muncii pe care am depus-o împreună și efortului oamenilor care cred în viitorul european al Republicii Moldova. Țara noastră avansează, iar drumul care a mai rămas cere în continuare perseverență. Dar astăzi avem un motiv în plus să fim încrezători: aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim.

06/16/2026

În școlile din Japonia, masa de prânz este privită ca o parte importantă a educației, nu doar ca o pauză între ore. Copiii primesc zilnic mâncare proaspătă, pregătită cu grijă, iar în multe locuri meniurile sunt gândite astfel încât să fie echilibrate, simple și potrivite pentru vârsta lor. Nu este vorba doar despre a potoli foamea, ci despre a forma obiceiuri sănătoase încă din copilărie.

În loc să fie înconjurați de automate cu gustări rapide și sucuri, elevii sunt obișnuiți cu mese calde, porții calculate și ingrediente alese atent. Prânzul poate include orez, supă, pește, legume, lapte sau alte preparate tradiționale, în funcție de regiune și sezon. Astfel, copiii învață că mâncarea de zi cu zi trebuie să hrănească, nu doar să ofere plăcere pe moment.

Un aspect foarte interesant este faptul că elevii mănâncă, de multe ori, aceeași masă. Asta creează un sentiment de egalitate și comunitate, pentru că nimeni nu se simte superior sau inferior prin pachetul adus de acasă. În jurul aceleiași mese, copiii învață că școala nu este doar despre note, ci și despre respect, disciplină și apartenență la grup.

În multe școli japoneze, elevii participă și la servirea mesei. Își pun șorțuri, împart porțiile colegilor, strâng după prânz și învață să respecte munca celor care au pregătit hrana. Acest ritual simplu îi face mai responsabili și îi ajută să înțeleagă că masa nu apare magic pe bancă, ci este rezultatul unei griji colective.

Această abordare este foarte bună pentru copii, pentru că le formează gusturi, comportamente și valori. Ei învață să nu risipească, să mănânce variat, să fie ordonați și să aprecieze hrana. În timp, astfel de obiceiuri pot influența felul în care vor mânca și ca adulți, iar școala devine un loc unde se construiește nu doar mintea, ci și stilul de viață.

De aceea, sistemul prânzurilor școlare din Japonia este admirat în multe locuri. Nu impresionează prin lux, ci prin simplitate, grijă și organizare. Într-o masă servită tuturor copiilor se ascunde o lecție puternică: educația nu se face doar cu manuale și teme, ci și prin felul în care îi înveți pe cei mici să respecte hrana, colegii și propria sănătate.

06/16/2026

It is important to look beyond the flood of information to understand what is important, and what we should be paying attention to. We may feel we cannot afford the luxury of joining the global debate, but history gives no concessions. If the future of humanity is decided in your absence, you will not be exempt from the consequences.

06/16/2026

Un raport alarmant arată că, în doar 40 de ani, populațiile de animale sălbatice de pe glob s-au redus la jumătate, ca urmare a consumului excesiv de resurse și a degradării habitatelor naturale provocate de activitățile umane.

Un studiu realizat de World Wide Fund for Nature (WWF) și Zoological Society of London evidențiază o scădere dramatică a biodiversității la nivel mondial. Conform datelor analizate, între 1970 și 2010, populațiile de animale vertebrate monitorizate au înregistrat un declin mediu de aproximativ 50%.

Pentru a evalua amploarea fenomenului, cercetătorii au urmărit peste 10.000 de populații aparținând unui număr de aproximativ 3.000 de specii. Pe baza acestor informații a fost elaborat Indicele Planetei Vii (Living Planet Index), un instrument care reflectă impactul major al activităților umane asupra ecosistemelor.

Cele mai afectate au fost ecosistemele de apă dulce, unde efectivele de animale s-au redus cu aproximativ 75%. Principalele cauze sunt poluarea intensă, exploatarea excesivă a resurselor de apă și fragmentarea cursurilor de apă prin construcția de baraje. Nici speciile terestre și marine nu au fost ocolite, populațiile acestora diminuându-se cu aproximativ 40%, pe fondul distrugerii habitatelor și al exploatării excesive pentru consum.

Raportul subliniază că principala cauză a acestei crize a biodiversității este extinderea continuă a amprentei industriale. Ritmul actual de consum depășește capacitatea de regenerare a planetei, fiind necesare resurse echivalente cu 1,5 Pământuri pentru a susține în mod durabil stilul de viață actual al populației globale.

Totuși, presiunea asupra resurselor nu este distribuită uniform. Autorii raportului arată că, dacă întreaga populație a lumii ar consuma la nivelul mediu al unui locuitor din United States, ar fi necesare patru planete similare cu Pământul. În cazul consumului mediu din United Kingdom, ar fi nevoie de aproximativ 2,5 planete. Deși unele state dezvoltate raportează progrese în conservarea naturii pe plan intern, specialiștii avertizează că o parte din impactul ecologic este transferată către țările în curs de dezvoltare, prin importul de produse asociate cu defrișările și distrugerea habitatelor.

Pentru a opri acest declin accelerat, experții recomandă adoptarea urgentă a unor modele sustenabile de producție alimentară, utilizarea mai echitabilă a resurselor naturale și consolidarea măsurilor de protecție a habitatelor și ecosistemelor vulnerabile.